Boboteaza, tradiții și obiceiuri. De ce se aruncă crucea în apă

În fiecare an, pe 6 ianuarie, creștinii iau parte la slujba religioasă prilejuită de marea sărbătoare numită Botezul Domnului. În popor i se mai spune Boboteaza. Este penultima din sărbătorile de iarnă, întrucât mâine îl prăznuim pe Sf. Ioan Botezătorul. Zilei de astăzi i se mai zice și: Epifanie, Descoperirea cuvântului întrupat, Teofanie sau Arătarea Domnului.

După naștere, fiecare dintre noi este botezat pentru a ni se ierta păcatul strămoșesc. Totuși, Iisus Hristos a fost botezat din alt considerent, și anume sfințirea apei. Preoții sfințesc astăzi apa, transformând-o în Aghiasma Mare. Spre deosebire de Aghiasma Mică, cea de astăzi se consumă doar 8 zile la rând, începând de pe 6 ianuarie, în dimineața marilor sărbători și la nevoie (boli, necazuri). Aghiasma Mică, în schimb, se recomandă să o luăm zilnic, pe stomacul gol, după ce am înghițit și o bucățică de anafură.

În Ajunul Crăciunului, preotul merge din casă în casă și vestește Nașterea Domnului, iar copiii strigă Chiraleisa. Tradus, acest termen înseamnă „începutul sărbătorilor de iarnă”. În Ajunul Bobotezei, în schimb, preoții vestesc Botezul Domnului, iar copiii strigă Onihoho („sfârșitul sărbătorilor de iarnă”). Iată câteva tradiții și obiceiuri din ziua de Bobotează: