Cristina Ciobanașu a împlinit 24 de ani. Ce cadou și declarație i-a făcut iubitul ei Vlad Gherman

Ce-i de făcut și ce nu? Mulți concetățeni întreabă și se întreabă.

Primii obligați să răspundă ar fi cei care le-au luat voturile. Și care au făcut România, din 2014 încoace, campioană nefastă. În 2019, Comisia Europeană semnala “lipsă de competențe” în țară. Corupția este atât de extinsă încât cei mai corupți se proclamă aici garanți ai “luptei contra corupției”. Este țara cu cea mai mare emigrație în timp de pace. Mai nou, este țara cu cele mai multe furturi din resurse europene. Acum a ajuns și țara, proporțional, cea mai infectată cu covid-19 din Europa.

Numai că nu se zărește vreun decident actual în stare să răspundă. Dacă dai un extemporal, te poți trezi cu pretenții ridicole, gen “România educată” (de fapt cine educă pe cine?), cu golănii despre Constituție, cu falsuri jenante, precum “am adus bani europeni” sau “am inaugurat”, pe meritul, desigur, al altora. Dacă nu cumva cu reluări din aberațiile anilor treizeci despre cât de insuportabili sunt rivalii sau cât de bine este să-i stârpești! Noroc că pe lume sunt astăzi și alte caraghioslâcuri, ba chiar confruntări aspre și pandemie, încât nimeni nu mai are timp de derapaje prostocratice!

Rămâi consternat, totuși, să observi că viața cetățenilor a ajuns să depindă de cineva care nu stăpânește noțiunile. A tratat “separarea puterilor” până a făcut-o praf. “Politica” o înțelege ca un fel de lichidare a concurentului – zilele acestea ca punere iarăși a serviciilor secrete să-i aranjeze „alegeri”, cum sesizează mulți cetățeni.