GfK: Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, la fel și diferențele dintre regiuni

La polul opus al veniturilor nete pe cap de locuitor și, implicit, cu cea mai mică putere de cumpărare, se află județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu. Ierarhia mai cuprinde județele Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți. În același timp, grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj și Mureș.

În schimb, județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării, precum: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad.

"Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europene și la dezvoltarea infrastructurii.