ANALIZĂ Statele europene încep să relaxeze prudent restricţiile anunţate în contextul pandemiei de COVID-19. Ce face România

După mai multe săptămâni de restricţii menite să limiteze răspândirea noului coronavirus, unele state europene încep să transmită semnale optimiste, în sensul relaxării graduale, prudente, a unora dintre limitări, în paralel cu intensificarea acţiunilor de susţinere a economiei, arată cea mai recentă ediţie a Deloitte COVID-19 European measures.

Analiza sintetizează măsurile generale, economice şi sociale adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 de către multiple ţări europene, arată un material realizat de Andreea Artenie, Partener Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi membră a reţelei Deloitte Legal.

Potrivit ei, cele mai multe dintre deciziile care vizează sprijinirea economiei se adresează în principal companiilor mici şi mijlocii, care au resimţit imediat efectele crizei, şi includ posibilitatea amânării plăţii taxelor şi/sau a ratelor bancare, precum şi facilităţi de finanţare, prin garanţii de stat la contractarea creditelor, dobânzi preferenţiale pentru sectoarele grav afectate etc. Totuşi, unele state au anunţat sau au adoptat deja măsuri de sprijinire şi pentru companiile mari. Printre acestea se numără Germania, care oferă companiilor mari garanţii pentru creditele acordate de KFW Bank, banca deţinută de stat, Lituania, care pune la dispoziţie un fond special pentru asigurarea lichidităţii, Slovacia, unde se aşteaptă noi măsuri dedicate acestui segment de companii, precum şi Polonia sau Slovenia.

Semnale de relaxare a restricţiilor

În ceea ce priveşte semnalele de relaxare a restricţiilor, unele dintre acestea provin din Cehia, care permite, începând din data de 7 aprilie, efectuarea de activităţi sportive individuale în aer liber, alte activităţi în parcuri, în natură şi în alte locuri publice accesibile, dar cu anumite limitări, menite să asigure protecţia, cum ar fi purtarea de măşti şi menţinerea distanţei. De asemenea, începând din 14 aprilie, cehii pot călători în străinătate pentru „activităţi esenţiale”, cum ar fi deplasări în interes de serviciu, controale medicale sau vizitarea familiei, cu menţiunea că fiecare călătorie va fi urmată de 14 zile de carantină obligatorie.

Alte state au anunţat că vor relaxa restricţiile în perioada următoare, pentru a permite reluarea activităţilor economice, cum este cazul Austriei, al Spaniei şi al Poloniei, ori că iau în calcul această opţiune, cum este cazul Germaniei, unde urmează consultări între cancelarul Angela Merkel şi landurile federale.

Indiferent de regiunea în care se află sau de modelul economic pe care se bazează, statele europene au un element comun când vine vorba de abordare: prudenţa, în linie cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a subliniat că, deşi controlul răspândirii virusului pare să dea unele semne de progres, este prea devreme pentru a renunţa la măsurile de protecţie. Ţările europene fac paşi mici şi precauţi în această direcţie, însă, poate mai important decât amploarea deciziilor este chiar mesajul de optimism pe care îl transmit, arată Andreea Artenie.

Specialistul subliniază că România nu a atins încă vârful pandemiei - drept dovadă în acest sens, decretul pentru prelungirea stării de urgenţă cu încă 30 de zile tocmai a fost semnat de preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial, acesta conţinând totodată noi măsuri menite să răspundă unor carenţe în defensiva statului împotriva răspândirii pandemiei şi a efectelor acesteia, inclusiv în domeniul economic şi social. De asemenea, mediul de business încă face eforturi pentru a se adapta la situaţia nou creată, în speranţa că lucrurile vor reveni la normal în curând. Companiile care par să reuşească în acest demers sunt cele care au început să privească situaţia în care se află drept „noua normalitate” şi, în consecinţă, se reinventează. Starea generală rămâne, însă, caracterizată de atenţia sporită la noile reglementări şi la facilităţile anunţate de stat pentru a sprijini economia, precum şi de viteza de reacţie pentru a asigura conformarea şi, mai ales, supravieţuirea businessului, conchide Andreea Artenie.