Cum se face cel mai bun vin de butuc, iar pământul se stropeşte cu must. Cele mai frumoase tradiţii româneşti la culesul viei
0Culesul viilor, altădată motiv de bucurie, e în acest an în România mai mult o corvoadă. Recolta slabă din Bărăgan e dezamăgitoare comparativ cu munca depusă, dar ţăranii continuă să ţină cont de tradiţiile seculare.
„Degeaba e vreme bună acum, chiar foarte caldă pentru această perioadă, că strugurii au fost deja afectaţi, iar pe ciorchini putem să numărăm boabele. La o vie de o mie de metri, nici n-ai ce face 2-3 persoane. În câteva ore am cules tot. Despre vin, ce să mai zicem? Iese puţin de tot anul ăsta”, spun sătenii.
La cei 75 de ani, Ion Gheorghe, nea Nelu cum îi zic apropiaţii, spune că de multă vreme via n-a mai rodit ca la carte. „Ca să-ţi iasă vinul bun e important şi soiul viţei, dar şi condiţiile de coacere. Când e cald, bobul creşte, devine zemos şi capătă o aromă deosebită“, spune pensionarul din Călăraşi în timp ce umple găleata cu ciorchini.
Chiar dacă suntem în secolul vitezei, iar treaba nu se mai face ca odinioară, nea Nelu respectă întocmai reţeta pe care o ştie din bătrâni.
„Eu ţin cont şi la cules, dar şi la zdrobire de mai multe lucruri. Am grijă să nu pice în must nicio coajă şi trec boabele, care n-au niciun cusur, printr-o sită. După 48 de ore pun în butoi zeama pentru a nu fermenta prea mult ca să degaje toxicitate. Munceşti puţin mai mult, dacă vrei vin de calitate. Mai ales acum, când recolta e slabă, trebuie să avem mare grijă. Faci puţin vin, da să fie bun“, adăugă pensionarul.
Păstrat câteva decenii
După ce licoarea se lasă la odihnit vreo 40 de zile, neapărat într-un butoi de lemn sau damigeană, se mută în alte recipiente. „Se trage de pe drojdie, aşa se spune popular. Acest lucru ajută la limpezirea vinului, dar şi la reglarea tăriei pe care o capătă. Lichidul rubiniu şi cu parfum îmbătător poate fi păstrat cu succes şi câteva decenii, cu condiţia ca sticlele să fie smolite şi puse în beci. Şi să n-ai prea mulţi musafiri iarna...“, spune, zâmbind, nea Nelu.
Butoaiele din lemn masiv sunt reţeţa succesului unui vin bun. „Dacă vrei să produci un vin tare, cu o concentraţie mare de alcool, el trebuie ţinut pentru o perioadă scurtă în astfel de butoaie. Dar dacă vrei un vin mai elegant, de calitate, atunci trebuie să îl depozitezi în butoaie mai mari”, povesteşte pensionarul.
Sărbătoarea mustului
Culesul viilor, în anul 2015, în Bărăgan nu mai are aproape nimic în comun cu sărbătoarea pe care o respectau cu sfinţenie străbunicii noştri. Pensionarul spune cu nostalgie că atunci când era flăcău, culesul era pregătit din timp, iar oamenii făceau clacă pentru a aduna roadele de pe câmp.
„Eram copil de-o şchioapă şi-mi amintesc de bunicii mei care chemau jumătate din sat să-i ajute la strânsul strugurilor. Carele se îndoiau sub greutatea boabelor, iar fetele zdrobeau ciorchinii îmbrăcate în cămaşi albe, în acordurile muzicii lăutăreşti“, rememorează pensionarul.
Spune că ziua de munca nu se isprăvea decât o masă bogată la care lua parte toată mulţimea. „Văd şi acum mesele întinse cu bunătăţi: găini fripte, curcani, pastramă de berbecuţ, toate udate cu must. Oamenii erau plini de voioşie şi mulţumeau lui Dumnezeu pentru recolta bogată pe care le-a dat-o. Ce vremuri...Acum ne-au rămas doar amintirile“, îşi aminteşte nea Nelu.
Ofrandă pentru anul ce vine
Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că odinioară, pe vremea bunicilor, în lumea satului, după ce se culegeau viile, urma pomana cu struguri. Aceasta era o ofrandă menită să aduca rod bogat şi în anul ce vine.
“Şi pentru morţi se stropeşte pământul cu primele picături de must şi se împart ulcele noi cu primul suc de struguri din an. Apoi, se aleg boabele, se zdrobesc şi se prepară mustul din care urmează a se face vinul. În unele părţi, exista obiceiul de a lăsa pe vrej ultimii ciorchini, aceştia fiind "strugurii lui Dumnezeu". Şi asta pentru că vinul e un aliment sacru, atât în tradiţia populară românească, cât şi în religia creştină.
El e nelipsit la cele mai importante evenimente din viaţa credincioşilor, precum şi la toate tainele bisericeşti: onomastici, aniversări, petreceri, la Sfânta Împărtăşanie, la botezuri, nunţi, înmormântări. De aceea, e important ca, înainte de a începe culesul, să fie sfinţite viile şi locurile în care urmeaza a fi depozitate butoaiele cu vin.
24 de litri de persoană
Fiecare român bea în medie 24 de litri de vin pe an, jumatate din consumul locuitorilor din ţările dezvoltate. Mai bine de o treime din vinurile vândute la noi sunt albe. Consumul este însă mai mare, spun specialiştii, pentru că nu include şi vinul obţinut în micile gospodării.
Vă recomandăm şi:
Festivalul Vinului, în weekend, la Valea Călugărească. Vin, must şi struguri pe alese
Se încarcă comentariile...
