Curtea Supremă a decis să menţină mandatul de arestare în cazul lui Sebastian Ghiţă. Avocat: „Nici eu nu am putut lua legătura cu inculpatul”
0
Completul de cinci judecători al instanţei supreme a decis să respingă ca nefondată contestaţia lui Sebastian Ghiţă la măsura arestării preventive în lipsă. Decizia în acest caz este definitivă.
UPDATE Completul de cinci judecători al Curţii Supreme a respins definitiv contestaţia făcută de avocaţii lui Sebastian Ghiţă la decizia de arestare în lipsă.
UPDATE Avocaţii lui Sebastian Ghiţă au contestat la Completul de Cinci Judecători al Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie (ICCJ) decizia de înlocuire a controlului judiciat pe cauţiune cu arestarea preventivă în lipsă, dispusă de un complet de trei judecători al instanţei supreme.
„Vă cerem să admiteti contestaţia si rejudecând să respingeţi înlocuirea controlului judiciar pe cauţiune cu arestarea şi în subsidiar să constataţi nulitatea procedurilor de dare în urmărire”, a arătat, în sala de judecată, avocatul lui Sebastian Ghiţă.
Apărătorul arată că este indubitabil ca pe 29.12.2016 si 3.01.2017, Ghiţă a lipsit de la solicitările de a se prezenta la IPJ Prahova, iar pe 27.12 a lipsit de la un termen fixat de Curtea Supremă în acest dosar. „Nu există dovedită încălcarea obligaţiilor cu rea credinţă”, arată avocatul.
„În motivare am constatat că ICCJ arată că reaua credinţă este prezumată în sarcina inculpatului, iar dovedirea acestui lucru de către parchet ar fi o probatio diabolica. De fiecare dată când se vorbeşte despre reaua credinţă, legiuitorul reglementează în mod expres când inculpatul trebuie să dovedească contrariul”, arată avocatul.
„Cred că susţinerile din încheiere nu pot fi avute în vedere, sunt contrare legii. Aşadar vă rog să ne admiteti cererea, înlocuirea nu poate fi făcută până nu se face dovada unei rele credinţe. Nici eu nu am putut lua legătura cu inculpatul. Am reflectat dacă ar trebui să continui să îl apar pe client. De când îi acord asistenţă, niciodată nu s-a întâmplat să nu îl pot contacta. De fiecare dată s-a prezentat la toate termenele, nu a existat nicio situaţie când sa nu poată fi contactat deloc. Din respect, noi am contactat rudele pentru a le întreba dacă sa continuam. Nici familia nici cunoscuţii săi nu stiu unde este.
Dialog judecător-avocat
Curtea Supremă: A fost căutat de familie?
Avocat: Mi-au spus că nu au nicio modalitate de a îl caută.
Curtea Supremă: A fost dat dispărut?
Avocat: Nu.
Avocatul a mai arătat că după emiterea mandatului, Ghiţă a fost dat în urmărire imediat. „Este primul pe lista IGPR, unde apare ca dat în urmărire ca urmare a încheierii ICCJ din 5 ianuarie. Eu apreciez că s-a pus în aplicare o hotărâre nedefinitivă”, a susţinut apărătorul.
Avocatul susţine că mandatul de executare este nul. „Vătămarea este evidentă, pentru ca atâta vreme cât decizia nu era definitivă, Ghita a fost căutat acasă, inclusiv prin pătrunderea poliţiştilor în imobil”, a mai arătat acesta. El a arătat că problema este mai complicată, Codul de Procedură Penală reglementează posibilitatea supravegherii tehnice în procedura darii în urmărire. „Dacă veţi menţine actele care au însoţit mandatul, orice activitate de supraveghere tehnica efectuată asupra lui Sebastian Ghita nu va putea fi folosit când va fi prins, pentru că dacă se sustrage, cu siguranţă va fi prins”, a mai arătat acesta.
Acuzarea DNA
Procuror DNA a arătat că imposibilitatea găsirii si a contactării inculpatului subzistă din 20.12.2016, când poliţiştii au încercat să îl găsească pe Ghita intr-o alta cauza, dar nu au reuşit.
„Inculpatul a lipsit de două ori de la politie si de două ori de la instanţă, nu a venit nici astăzi în faţa completului de 5 judecători, desi este reprezentat de avocaţi, care însă nu sunt în măsură să dea detalii despre el. Nu pot fi avute în vedere şi invocate vreo eventuală stare de boala sau dispariţia fizica a inculpatului, în condiţiile în care astfel de circumstanţe tragice ar fi putut fi aduse la cunoştinţa avocaţilor de către rude. Toate aceste aspecte si faptul ca acest inculpat s -a sustras de sub supraveghere au făcut instanţa de fond să prezume reaua credinţă a inculpatului”, arată procurorul DNA.
In baza acestui context, mai arată DNA, soluţia arestării în lipsă este legală. „Desi a beneficiat de clementa instanţei, inculpatul a încălcat în mod repetat măsură controlului judiciar, singura măsură care se impune este cea a arestării preventive. Este important ca împrejurarea că inculpatul nu mai poate fi contactat de cei care îl supravegheau si nu mai poate fi găsit în locurile si la telefoanele indicate de el prezintă relevanţă în toate cauzele în care este cercetat sau judecat. Spunem noi ca decizia instanţei de fond este temeinic motivată”, a arătat procurorul.
Procesul
Termenul fixat de ICCJ pentru analizarea contestaţiei a fost, iniţial, 16 ianuarie, dar a fost preschimbat pentru marţi, 10 ianuarie.
Instanţa supremă a decis, în 5 ianuarie, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pentru Sebastian Ghiţă, înlocuind controlul judiciar pe cauţiune, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.
La scurt timp după ce ICCJ a decis arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat, Sebastian Ghiţă a fost dat în urmărire naţională. Numele lui Sebastian Ghiţă şi date despre acesta au fost introduse în aplicaţia "Urmăriţi" a Poliţiei Române, la care au acces toate structurile de poliţie din ţară.
Se încarcă comentariile...
