România, printre ţările în care indicele democraţiei este în scădere: „Guvernul a limitat statul de drept şi libertăţile individuale“

România, alături de alte ţări precum Polonia sau Turcia, sunt principalele state care în 2017 au înregistrat un regres al democraţiei, potrivit unei analize realizate de cei de la Varieties of Democracy. „Faptul că în ultimii doi ani partidul de guvernământ se ocupă de afacerile liderului său demonstrează o personalizare a puterii, una dintre caracteristicile esenţiale ale regimurilor nedemocratice”, a declarat politologul Stelian Tănase.

România, alături de alte cinci ţări printre care Polonia şi Turcia, sunt principalele state care în 2017 au înregistrat un regres în ceea ce priveşte democraţia, potrivit unei analize realizate de cei de la Varieties of Democracy

Indicatorul, Liberal Democracy Index (LDI), evaluează dacă există alegeri libere şi corecte, dacă liderii sunt constrânşi de statul de drept şi de supravegherea parlamentului şi a sistemului judiciar precum şi dacă libertăţile civile sunt protejate.

În cadrul studiului, citat de Washington Post, au fost intervievaţi peste 3.000 de experţi pentru a evalua 178 de ţări în privinţa celor mai importante aspecte ale democraţiei. România avea un LDI de 0.61 în 2015, care a scăzut până la 0.49 în 2017. Printre ţările cu cele mai mari scăderi, alături de România, se mai află Brazilia, Polonia, Croaţia, Turcia şi SUA. „Nu este o surpriză pentru nimeni. Toate modificările privind legile justiţiei, şi nu numai, contravin valorilor la care am aderat odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Reacţia partenerilor noştri europeni şi a Statelor Unite demonstreazîă că iniţiativele începute din anul 2016 contravin acestor valori”, a declarat analistul politic Adrian Zăbavă. 

Potrivit raportului, motivele pentru care România înregistrează o tendinţă negativă în ceea ce priveşte democraţia sunt cele legate de nerespectarea statului de drept şi restrângerea libertăţilor civile. Printre factorii luaţi în considerare de experţi atunci când analizează democraţiile se află şi modul în care sunt organizate alegerile şi respectarea alegerilor făcute de cetăţeni. În plus, o atenţie deosebită este acordată şi modului în care instituţiile statului se controlează reciproc. „România se încadrează în trendul euroscepticimului reprezentat de state precum Polonia sau Ungaria. În ultimii doi ani se observă măsuri împotriva a ceea ce s-a câştigat din ’89 încoace, înregistrându-se regrese semnificative, vizibile şi pe plan european. Fenomenul esenţial este cel al corupţiei, partidul ce deţine majoritatea în Parlament provenind din acel grup social care s-a îmbogăţit ilicit, iar acum caută şă-şi protejeze averile. Doar aşa se explică atacurile la adresa independenţei justiţiei. Iar faptul că în ultimii doi ani partidul de guvernământ se ocupă de afacerile liderului său demonstrează o personalizare a puterii, una dintre caracteristicile esenţiale ale regimurilor nedemocratice”, a declarat pentru „Adevărul” politologul Stelian Tănase.

De asemenea, România se află în scădere şi în privinţa egalităţii de şanse în domeniul sănătăţii, în perioada 2007-2017, unde doar Venezuela a avut un declin mai mare.

În clasamentul privind indicii de democraţie electorală şi alegeri libere, România se situează pe locul 60 din 178, fiind depăşită de ţări precum Burkina Faso, Botswana, Turcia sau Polonia. Ungaria, Bulgaria sau Ucraina se află sub România în clasament. Estonia, Norvegia şi Suedia ocupă primele trei locuri.

Democraţia, în declin în lume

La sfârşitul lui 2017, arată studiul, majoritatea persoanelor din lume trăiau în democraţii. Însă, de atunci, o treime din populaţia mondială, 2,5 miliarde de oameni, a fost martora unei „autocratizări”, în care un lider sau un grup de lideri a început să limiteze caracteristicile democraţiei şi să conducă în mod unilateral. Acest trend este vizibil în lume şi afectează puternic Europa şi continentul american.

Pentru prima oară din 1979, numărul ţărilor cu un indice al democraţiei în scădere (24) este acelaşi cu cel în care indicele este în creştere.

În plus, doar 15% din populaţia lumii trăieşte în ţări în care toată lumea, indiferent de sex sau de statutul socioeconomic, are acces egal la puterea politică. Femeile se bucură de un acces, oarecum dar nu total, egal la puterea politică în majoritatea ţărilor vestice, precum şi în alte ţări ca Ghana, Rwanda, Costa Rica sau Benin.

Patru dintre cele mai populate zece ţări din lume au fost afectate de procesul de „autocratizare” – India, SUA, Brazilia şi Rusia.

O scădere semnificativă a avut loc în SUA, ţara care a căzut 24 de locuri în clasament în ultimii doi ani, de la locul şapte în 2015 la 31 în 2017.