Deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, explică astro-urseanu.ro.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 de minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
Săptămâna astronomică: 18 – 24 decembrie 2023
La București, Soarele apune pe la ora 16:37, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest.
Noaptea astronomică crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 18:23 și durează 15 ore și 10 minute (la București), mai scrie astro-urseanu.ro.
Saturn și Jupiter se văd seara, iar de la 4 dimineața se vede Venus.
Văzut de pe Pământ, Soarele se află în constelația Sagittarius.
Luna
Luna se vede seara, iar pe 19 decembrie se produce faza de Primul Pătrar, la ora 20:39. Când este în această fază, Luna se află cel mai sus pe cer, înspre sud, la ora la care apune Soarele, și apune la miezul nopții. În serile de 21, 22 și 24 decembrie Luna trece pe lângă Jupiter.
Planete pe cer
Saturn și Jupiter se văd seara, iar de la 4:30 dimineața se vede Venus.
Saturn se vede doar câteva ore după lăsarea întunericului. Imediat cum se face noapte planeta se vede înspre sud, nu foarte sus pe cer, ca o stea singuratică, care nu pâlpâie.
În fiecare zi Soarele este mai aproape unghiular de Saturn și planeta se vede din ce în ce mai puțin timp. În această perioadă Saturn se află la 1,5 miliarde de km, distanța obișnuită.
Jupiter se vede mult mai bine, pentru că este mai aproape de noi decât Saturn, de două ori mai aproape. O puteți vedea ca pe o stea foarte strălucitoare, imediat cum se face noapte, sus pe cer, înspre sud-est. Ajunge cel mai sus pe cer la ora 20:30. Jupiter apune la ora 3:30 dimineața. În seara de 22 decembrie Luna se va afla în preajma planetei.
Venus răsare cu trei ore înaintea Soarelui și se vede înspre sud-est, începând cu ora 4:30. Planeta este și mai strălucitoare decât Jupiter, dar se vede destul de jos față de orizont. Ca să o vedeți, priviți pe la 5-5:30 dimineața înspre direcția în care răsare Soarele. Momentan se află la depărtare de 165 milioane km, fiind cea mai apropiată planetă de noi în această perioadă.
Planetele Uranus și Neptun sunt și ele pe cer în nopțile de decembrie, dar nu se văd cu ochiul liber.
Pe 20 decembrie Mercur se află la ce mai mică depărtare de Soare, la distanța de 46 de milioane km. Pe 22 decembrie Mercur se află între Soare și Pământ. Este și la cea mai mică depărtare de noi, la 101 milioane km.
