WoW!

Traditii si obiceiuri de Sfantul Dumitru

Publicat: 25 oct. 2019
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Traditii si obiceiuri de Sfantul Dumitru

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, este praznuit de credinciosi pe 26 octombrie. Sfantul Dumitru, care a devenit guvernator al Tesalonicului dupa moartea tatalui sau si care, in traditia populara romaneasca, este considerat patronul pastorilor sau cel care desfrunzeste codrul si usuca toate plantele, este sarbatorit, sambata, de crestini.

A trait in timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Maximian (286-305) si a murit pentru ca a marturisit ca este crestin. A fost intemnitat si apoi ucis cu sulita.

In credinta populara, Sfantul Dumitru este vestitorul ierii si patronul pastorilor. Astfel, daca Sfantul Gheorghe incuie iarna si infrunzeste intreaga natura, Sfantul Dumitru desfrunzeste codrul si usuca plantele.

Se mai spune ca de Sfantul Dumitru, caldura intra in pamant si gerul incepe sa-si arate coltii. Aceasta sarbatoare este intampinata in fiecare an cu hramuri, pomeni cu colaci, dar si jocuri cu focuri vii. Dupa hramul Sfintei Parascheva, Sfantul Dumitru reprezinta ultima si cea mai insemnata sarbatoare a toamnei, care, conform superstitiilor pastorale, reprezinta inceputul iernii.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se savarsesc in ajun de Samedru sunt focurile vii. In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine “Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obisnuiesc sa aprinda focuri in curti sau pe dealuri.

Conform traditiei populare, oamenii care sar peste flacari vor fi sanatosi intregul an si feriti de necazuri, nenorociri si boli. Rolul focului este de a alunga fiarele, avand si puteri roditoare, astfel incat dupa ce este stins oamenii obisnuiesc sa arunce in gradina cenusa si carbunii.

Femeile obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.

De asemenea, in aceasta zi se pomenesc si mortii si se da de pomana coliva de Samedru, dar si colaci in forma de cruce.

Conform traditiei, Sanmedru era considerat patronul pastorilor. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, pastorii obisnuiesc sa isi aseze cojocul pe iarba in mijlocul oilor, asteptand sa vada care oaie se va aseza pe el. Daca o oaie neagra se aseaza inseamna ca iarna va fi una buna, in timp ce daca se va culca o oaie alba, iarna va fi apriga.

Un alt mod de a afla cum va fi iarna este sa urmaresti mersul oilor in dimineata sarbatorii Sfantului Dumitru. Daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.

In Bucovina, persoanele care vor semana usturoiul dupa sarbatoarea Sfantului Dumitru vor avea parte anul viitor doar de paguba. In regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate traditiile acestei sarbatori vei fi intr-adevar protejat de necazuri si primejdii.

De Sfantul Dumitru nu trebuie folosit pieptanul. In caz contrar vei atrage asupra ta necazuri si primejdii, potrivit credintei populare.

In anumite zone, taranii il cinstesc pe Sfantul Dumitru, Izvoratorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie.

Tot de Sfantul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi si se strica stanele.

Gospodinele spun ca varza trebuie pusa la murat dupa ziua Sfantului Dumitru ca sa fie buna si sa reziste toata iarna

Sfantul Dumitru este si o zi a soroacelor. Este ziua in care se terminau invoielile incheiate intre stapanii oilor si ciobani de Sfantul Gheorghe, de unde si vorba ca “la San-George se incaiera cainii, iar la Samedru se sfadesc stapanii”.

Este traditie din strabuni ca, an de an, in ajunul zilei de Sfantul Dumitru, localnicii sa faca un foc mare la marginea satelor si sa petreaca alaturi de familie si de prieteni. Focul lui Sumedru semnifica sfarsitul anului agricol si inceputul sezonului rece.

“Hai la focul lui Sumedru, c-a mancat cateaua iedu!”, striga copiii. Oamenii spera ca flacarile vor mistui si necazurile. Anul acesta, grindina le-a stricat serios socotelile. La final, unii localnici pleaca acasa cu cate un taciune, pe care il arunca in gradina sau in livada, ca sa aiba noroc si recolte bogate anul viitor.

Adauga un comentariu