Donald Trump a ridicat la cel mai înalt nivel acuzaţiile la adresa Chinei: a folosit cuvântul atac. De trei ori. Atac înseamnă intenţie. Intenţia inamică nu poate rămâne fără răspuns. Răspunsul are a fi proporţional. Cum ar arăta proporţia care reacţionează la un număr de morţi mai mare decât au avut SUA în Vietnam şi la o pierdere economică de peste 2.000 de miliarde de dolari?
După acordul comercial cel mai recent cu China, americanii au recuperat 19 miliarde de dolari din ceea ce fusese o politică a taxelor vamale în dezavantajul lor.
Acum avem ceva mai mult decât un dezavantaj. Cel mai mare atac din istorie contra SUA, spune Trump. E clar că ar urma să ne aşteptăm la ceva fără precedent în răspunsul SUA.
China a avut 4.000 de decese din cauza SARS-CoV 2. SUA au deja peste 70.000. Se sparie gândul dacă răspunsul SUA ar lua forma unei răzbunări cu un număr similar de morţi în China. Cum ar fi răzbunate, apoi, daunele economice? Prin sancţiuni economice convenite de occidentali? Prin retragerea unor multinaţionale?
După flerul meu (ce alt instrument de analiză să foloseşti?), China ar avea mai mult de pierdut decât SUA în confruntarea aceasta. De aceea mi-e greu să cred în ipoteza intenţiei chinezeşti în răspândirea deliberată a virusului.
Vedem, pe de altă parte, că SUA au acumulat de multă vreme informaţii care să poată desena un portret malefic al Chinei militare. Faptul că nu avem identitatea infectatului zero de la Wuhan poate fi interpretat în defavoarea Chinei, dar poate fi şi o conspiraţie: cineva l-ar putea ascunde tocmai ca să nu se vadă identitatea sa nechinezească.
E neraţional, azi, să numeşti conspiratorii ca şi cum ai avea o certitudine.
Apoi, dacă totul ar fi pornit cu hazardul unei scăpări a virusului din laborator, cine să mai creadă în hazard când guvernanţii chinezi au muşamalizat atâtea luni răspândirea de la om la om a virusului, iar OMS a acoperit această muşamalizare?
Aparenţele arată, într-adevăr, ca un atac nedeclarat al Chinei asupra Occidentului. Întrebarea e de ce şi-ar tăia China craca de sub picioare înlesnind un astfel de atac, poate chiar elaborându-l. Ce şanse are să devină următorul hegemon? Nici 5 la sută. Sofisticarea ce caracterizează atacurile cibernetice o fi inspirat şi aici ceva? Nimic nu e cert în afară de faptul că, dacă statul chinez nu va permite inspectarea laboratoarelor sale biologice, noua normalitate are a începe cu vechea normalitate a războiului. Trump este împins într-acolo şi de problemele sale electorale enorme. China are interes să amâne acele inspecţii până după prezidenţialele din SUA. Trump nu are timp de pierdut. Nu în termeni de luni de zile. A declarat că şi-a pierdut somnul. Mandatul. Răzbunarea. Cam aşa îl prind zorile, cu cearcănele cât cepele.
Dar dacă China are arme biologice? Ar trebui bombardate acele laboratoare? Evident că nu, pentru că tocmai aşa s-ar răspândi efectul acelor arme. SUA lui Bush Jr. a bombardat Irakul ştiind că nu riscă răspândirea virusurilor, căci Irakul nu deţinea în fapt astfel de arme. Nu poţi bombarda China la fel. Dacă dai peste un depozit de tulpini periculoase? Simplul zvon (de neverificat) că ar deţine aşa ceva devine un puternic scut militar. Iată de ce e clar că SUA nu pot duce acum altfel de războaie cu China decât cele comerciale şi, în genere, economice. O treabă de durată lungă. Mai lungă decât răspândirea SARS-CoV 2. Dar ideea (strategică) de a avea inamicul clar identificat face lumea mai simplă şi nu mai contează că dezinformarea ţi l-a făcut inamic. În fond, ai avut interes încă din vremea când îţi era principalul concurent economic. Concurent similar îţi fusese şi UE. Acolo ai rezolvat problema printr-o criză financiară globală, după ce ai oprit Irakul să vândă petrol numai pe euro.
Controlul (supravegherea) maselor? Fel de fel de teorii au ieşit din baie acum şi au susţinut că asta urmăreşti, că vrei să bagi cipuri în vaccinuri etc. Snowden dezvăluise de ani buni că acest control era de fapt total, şi anume prin NSA. Pasul următor nu avea cum să fie şi mai mult control. Ce-ţi lipsea? Claritatea strategică în privinţa inamicului. Un gorbaciovist avertizase încă din 1989: o să vă lăsăm fără inamic şi o să vă coste de o să vă usture mulţi ani până ce veţi putea construi unul nou, la fel de credibil.
Ca de obicei, D-le Buduca un articol excellent.
De ce si-ar fi dorit China in superexpansiunea economica o asemenea problema ? Logic, mai degraba „partea cealalta” (cine o fi oare ???)ar dori stavilirea, oprirea acestei expansiuni. Asa cu ne preocupa sa vedem de unde a aparut virusul, ar trebui sa ne preocupe si cum s-a raspandit virusul….Deocamdata, doar putem constata ca problema e groasa rau, daca s-a incercat blocarea economiei mondiale (mai putin recoltarea sparanghelului)……Vom mai vedea….
Atac, atac, atac,…asta suna ca Dracul spunea invincibilul revolutionary. Nu cumva este o intelegere secreta intre SUA, ca si ei au avut virusul, acum cu f.mult victime si MARELE DRAGON ROSU, pe chestia aia globalista, cum o sa imparta ei Planeta ( ca Luna deja se stie cine o au ), in detrimental marelui „eliberator” sovietic(ca Rus orcum nuc a fost), chiar la momentul oportun.
Si tov.Ciu En Lai era mason, nu este asa???…, ca prea multe lucruri secrete se potrivesc.
O zi buna.
Con
P.S, Chinezii spun ca se te fereasca cel de sus de vremuri interesante, pe care se pare ca le traim noi acum. Tot este bine ca nu ne loveste un mare Meteorit, cum dau astia care le stiu prin ziare, nu asa??? Este greu sa explici omenirii ca totul este pe bani, mai usor este cu batut cimpii cu HO…MARE ESTE GRADINA DOMNULUI!
China, China, și iar China … de ce nu se uită nimeni la Germania care are un număr suspect și inexplicabil de puțini morți, mai puțini decât Belgia chiar. Germania este cea mai câștigată din această criză și cred că nu ar trebui exclusă de pe lista unei eventuale conspirații. Reflecați la a această variantă, nu strică să ne spune-ți și nouă concluziile.
Concluzia e ca sistemul economic USA fara un dusman desenat in vitrina nu poate supravietui.
Teroristii, Covidul, China: cineva trebuie sa fie de vina, cineva din afara, ca doar n-o fi cineva DINAUNTRU?
Iata de ce se intampla numai treburi neobisnuite, de 20 de ani incoace.
Pentru China,cu o populatie de circa 1,5 miliarde de oameni aflata in conflict cu ecosistemul in care traiesc prin suprasolicitarea limitelor naturale ale acestuia, pierderea a cateva mii(sau zeci, sau sute de mii, chiar miloane…) dintre acestea este o pierdere minora.
In schimb o epidemie, sau chiar o pandemie, sunt ocazia pentru capitalismul de stat chinezesc, de a isi face reclama pe gratis: controlul populatiei dus la extrem, izolarea rapida a focarelor de infectie, construirea de spitale in cateva zile, tehnologie de supraveghere si control dusa la paroxism…
Deci, o dezordine ecologica se rezolva prin masuri de control ale populatiei deoarece conteaza doar statutul de aspiranta la hegemonia mondiala (dealtfel si in SUA ,India si Rusia, calitatea medie a vietii este rea).
Dar China nu este nici India nici Rusia, ea fiind contestatarul de facto al modelui hegemonic American, pe cale de a deveni hegemon (elevul si-a intrecut invatatorul si ii da lectii). Doar ca, un asemenea statut implica si obligatii. A nega timp de doua luni existenta virusului si a o admite fara a explica ratiunea acestui comportament cu urmari tragice, este o culpa de neiertat.
COVID-19 a trecut fara urmari deosebite pentru economia Chinei dar a trimis in recesiune, mai grava decat ceea asteptata anul acesta in Occident, economiile Apusului. A aratat ca Occidentul nu are mijloace logistice adaptate unui atac viral natural sau dirijat, scuza perfecta pentru a suplini aceasta neglijenta sanitara criminala prin mijloace de control ale populatiei si expunerea la moarte a celor batrani sau vulnerabili…
Ce va face Occidentul, deoarece asa cum tunurile au nevoie de „carne de tun”, la fel si tehnologia de supraveghere si control actuala are nevoie de „obiect”?
Sa fie supravegherea, controlul si pedepsirea noastra singura solutie impotriva metastazei lipsei de masura (hybris) a solutiilor guvernantilor nostri? Va trebui sa dvenim toti „veste galbene”?
Va trebui sa devenim toti mai marunti si mai chinezi, cum prezicea Nietzsche cand vorbea despre omul viitorului?!