Parchetul General a transmis, sâmbătă seară, precizări în legătură cu acuzaţia că s-ar fi cenzurat comunicatul oficial despre dosarul Laurei Codruţa Kovesi, şi susţine că datele personale nu trebuie comunicate. În plus, se face referire la prezumţia de nevinovăţie şi la faptul că ”furnizarea de informaţii în alt cadru decât cel legal este de natură a prejudicia înfăptuirea justiţiei şi drepturile persoanelor implicate”.
Adina Florea, procurorul de caz în dosarul Laurei Codruţa Kovesi, a confirmat, pentru mediafax.ro, că Secţia pentru anchetarea magistraţilor a transmis, de fapt, două comunicate Biroului de Presă din cadrul Parchetului General, însă presa a primit pe email, oficial, doar unul.
Potrivit unor surse judiciare, un comunicat viza învinuirea Laurei Codruţa Kovesi, iar cel de-al doilea explica extinderea cercetărilor, in rem, în privinţa unui comunicat al Parchetului General din 2017, privind extrădarea lui Nicolae Popa. Ambele ar fi trebuit să fie transmise presei în cursul zilei de vineri. Însă, seara, Biroul de presă a transmis unul singur, la finalul zilei, care nu conţine toate informaţiile pe care Secţia a vrut să le transmită opiniei publice.
Parchetul General a transmis, sâmbătă seară, precizări în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora comunicatul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) ar fi fost ”cenzurat”, afirmând că, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, ,,Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.”
”Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuţie a Biroului de informare şi relaţii publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente”, precizează Parchetul General.
Reprezentanţii instituţiei citează art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia ”procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.”
În plus, Parchetul General menţionează informaţiile care, potrivit Legii nr. 544/2001, se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, respectiv informaţiile cu privire la datele personale.
”Faţă de cele anterior menţionate, practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigenţe legale privind protecţia datelor cu caracter personal, a prezumţiei de nevinovăţie, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene şi având în vedere acte normative aplicabile României”, mai spun procurorii.
Actele normative la care se face referire sunt Regulamentul general privind protecţia datelor şi Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie.
”Directiva garantează faptul că autorităţile publice şi deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăţia unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită”, se mai arată în comunicatul Parchetului General.
În plus, potrivit Parchetului General, ”legislaţia internă a făcut obiectul unor analize, existând o jurisprudenţă bine conturată”.
”Astfel, în considerentele Deciziei nr. 611/3 octombrie 2017 a Curţii Constituţionale se arată că: dosarul de urmărire penală, independent de stadiul în care acesta se află, (faza de urmărire penală în desfăşurare sau cauză soluţionată prin clasare) cade sub incidenţa dispoziţiilor art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit cărora „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică”. Mai mult, caracterul nepublic al informaţiilor conţinute într-un dosar de urmărire penală este confirmat şi de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art. 12 alin. 1 lit. e) şi f). Din interpretarea „per a contrario” a textului legal, rezultă că pot constitui informaţii de interes public, deci care pot fi accesate în condiţiile legii, doar informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale care nu periclitează rezultatul anchetei, nu dezvăluie surse confidenţiale ori nu pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare, precum şi informaţiile privind procedurile judiciare a căror publicitate nu aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces”, se mai afirmă în comunicat.
Sursa citată precizează că, legea face vorbire despre caracterul public al unor „informaţii privind procedura în timpul anchetei penale”, respectiv al unor „informaţii privind procedurile judiciare”, deci al unor aspecte punctuale (privind de exemplu, evoluţia procedurilor într-o cauză penală, stadiul lor, sau eventualele măsuri procedurale dispuse), nicidecum despre caracterul public al dosarului de urmărire penală sau al dosarului aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, în integralitatea sa, care rămâne guvernat de regimul juridic al informaţiilor nepublice.
”Pe cale de consecinţă, persoanele şi autorităţile publice care deţin astfel de informaţii răspund pentru protejarea acestora, sunt ţinute să respecte cadrul legislativ în vigoare care le impune măsuri de protecţie a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate. Aceste argumente sunt reluate şi se regăsesc şi în motivarea Deciziei nr. 633/12 octombrie 2018 a Curţii Constituţionale. Jurisprudenţa a conturat şi faptul că, varianta prescurtării sub forma acronimului nu îndeplineşte obiectivul anonimizării efective, deoarece acronimul, fiind susceptibil să conducă indirect la identificarea persoanei, reprezintă informaţie cu privire la datele personale. Atragem atenţia asupra faptului că în orice modalitate într-o procedură penală, precum şi de a pune în discuţie imparţialitatea cu care se derulează anchetele penale”, susţine Parchetul General.
Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au anunţat, vineri seară, că o acuză oficial pe Laura Codruţa Kovesi că ar fi primit peste 280.000 de lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa.
În comunicatul oficial transmis spre publicare, Parchetul General a făcut referire ”la un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, fără a menţiona numele sau iniţialele Laurei Codruţa Kovesi.
Secția de investigare a magistraților a trimis un comunicat de presă, cu privire la audirea Laurei Codruța Kovesi, către Parchetul general ca să îl transmită publicității.
El nu a fost dat publicității ca atare, ci a fost modificat. În comunicatul inițial, găsim numele Laura Codruța Kovesi, respectiv că s-a dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem față de suspecta Kovesi. În cel de-al doilea comunicat propoziția a fost modificată cu: ”un fost procuror general al PÎCCJ. Kovesi a dispărut din comunicat. În comunicatul inițial se pot găsi toate datele.
Iată cum arată comunicatul necenzurat:
Comunicatul cenzurat transmis presei de Parchetul General:
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:
Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) și mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal.
Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reținut următoarea situație de fapt:
În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia — Jakarta.
Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcției de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispozițiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competența autorităților centrale române în materie penală, a disp. art. 70 și următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea și atribuțiile Ministerului Public și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate și care făceau parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta — București.
Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică, magistratul menționat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală.
Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală.
Senazațional! Poliția arată că dosarul anti-Kovesi este mincinos. I s-a fabricat vinovăția
Procuroarea care a pus-o sub acuzare pe Kovesi pentru luare de mită, Adina Florea, a precizat că dosarul a fost deschis în urma plângerii-denunț a lui Sebastian Ghiţă din decembrie 2018. Kovesi este acuzată că a luat mită de la Ghiță ca să aducă un infractor să-și execute pedeapsa în țară. Ce să vezi însă: Poliția Română are o altă varinată! Internele au dat de fapt banii, conform uzanțelor. Adică, tot dosarul anti-Kovesi este un fals!
În ceea ce privește achiziționarea de servicii în domeniul transportului aerian pentru aducerea în țară a unui cetățean român, în anul 2011, condamnat într-un dosar penal și pentru care era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, vă informăm că procedura a fost derulată de către Ministerul Afacerilor Interne.
Semnarea contractului de prestare servicii și decontarea acestuia au intrat în sarcina Poliției Române. Contractul, în valoare 234.207,30 de lei, a fost semnat de Inspectoratul General al Poliției Române, la data de 14.04.2011.
Operatorul economic a emis factura fiscală, la data de 21.04.2011, aceasta fiind achitată de I.G.P.R., prin ordin de plată, la data de 29.04.2011.
De asemenea, precizăm că toate documentele mai sus menționate au fost înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar informații pe acest subiect au mai fost comunicate public, la data de 9 ianuarie 2017, prin remiterea unui comunicat de presă de către instituția noastră”, a transmis Poliția Română
Senzațional! Și Șeful Poliției din acea vreme, chestorul Liviu Popa, habar nu avea despre operațiune. „Curat murdar, coane Fănică!”. Ehe-he, se rostogolește tăvălugul de sub care „Steaua Polară” nu scapă.
Domnule,sunteti intr-o eroare totala din lipsa informatiilor pe care nu le accesati ,ci va multumiti cu ce auziti la rodio santz.Politia a platit aproape jumatate din suma pt.transport ,iar restul l-a platiti Ghita dupa ce Kovesi i-a trimis mai multe e-mail-uri in care-l ruga sa-i dea restul sumei cca.60 de mii euro. E greu sa va luminez deoarece preferati intunericul.Fiti drept si nu mai fabulati !
Contractu nu a fost semnat de Politia Romana cum era normal ci de un secretar de stat din subordinea lui Igas dupa incheiera misiunii dar numai pe jumatate din suma necesara acoperirii costurilor. Si lictatia publica s-a publicat in mai in timp ce Popa a fost adus in aprilie. De fapt si pentru aceasta manarii cei de la ministerul condus la aceea vreme de Igas au dat cu subsemnatu iar Lazar este anchetat pentru favorizarea faptuitorului.
Deodata pentru cloaca colhoznicilor condusi de Tractoristul General au devenit primordiale respectarile prezumtiei de nevinovatie si dreptul la un proces echitabil!? Linia a fost trasata de Natziman in iesirea sa publica lamentabila, in care solicita respectarea legalitatii!? Se referea cumva la „legalitatea socialista”?
„Val”, ti se citeste prostia din ” ideile” comentariului tau inept!!! Politia s-a referit la o plata executata dupa 6 luni si a unei PETRIMI DIN COSTURI!!!
Din nefericire, Parchetul General, Înalta Curte de Casație, CSM, DNA, SRI și BNR au devenit elemente de bază ale unei/unor entităti străine care actionează contra intereselor României și românilor … sau cel puțin așa se comportă.
Niste ticalosi! Acum se explica de ce trebuie transformata uregent sectia de anchetarea magistratilor in Directie de anchetare a magistratilor si astfel sa iasa de sub tutela lui Lazar care pune bete in roate si care este exponentul statului subteran! Huuuo!
Cât de grijulii sunt cei de la Parchetul general când este vorba despre oamenii protejați de ei. Ia să fi fost vorba despre Dragnea, Tăriceanu, Olguța sau alții de la PSD și ALDE astfel de protejare a datelor personale nu ar fi avut nici o relevanță. Este sau nu dubla măsură? Pe unii îi protejăm iar altora le aruncăm lături în cap.
Loazele lui Loazar
simplu ca buna ziua; toti mint, fura ,mituiesc si s intr o fratie de breasla da monolit..brava lor..asta solidaritate de breasla..niste ticalosi .
Când Parchetul General devine subit… apărătorul ”prezumţiei de nevinovăţie”!
Ce tablou: ea, encefalopata, el stalinist vopsit rumeniu. Astia au condus procuratura unui stat european. Halal!