Pe 28 noiembrie este sărbătorită, ca în fiecare an, Ziua Bucovinei, instituită prin lege.
Plenul Senatului a adoptat la 2 octombrie 2013, propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei, iar Camera Deputaţilor, forul decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015. Legea 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la data de 28 octombrie 2015 şi publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015, potrivit www.cdep.ro. Cu prilejul acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice, pot organiza manifestări cultural-ştiinţifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.
În urmă cu 105 ani, la 15/28 noiembrie, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuţi, moţiunea privind „Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Regele Ferdinand I a consfinţit actul unirii Bucovinei cu România, prin decretul din 18/31 decembrie 1918, când doi reprezentanţi ai acestei provincii istorice, respectiv Iancu Flondor şi Ion Nistor, au intrat în Guvernul României condus de Ion I.C. Brătianu. Parlamentul român, întrunit în şedinţă solemnă, la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003), reamintește Agerpres.
Acest act a urmat celui de la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă festivă, a votat unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului (86 voturi pentru, 3 împotrivă şi 35 abţineri) a fost comunicat preşedintelui Consiliului de Miniştri, Alexandru Marghiloman, care a declarat: ”În numele poporului român şi al regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte şi în veci! Trăiască România Mare!” potrivit volumului ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol II, Ioan Scurtu). Prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918 a fost ratificată unirea Basarabiei cu România, iar doi reprezentanţi ai acestei provincii – Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu – au intrat în guvernul condus de Alexandru Marghiloman.
În timpul războiului, Bucovina, aflată sub ocupaţie austro-ungară, a avut de înfruntat o serie de neajunsuri, ca urmare a repetatelor operaţii militare desfăşurate pe teritoriul său şi a ocupaţiei ruseşti din unele zone. Mii de tineri români au fost înrolaţi în armata austriacă iar numeroşi preoţi români, învăţători şi chiar ţărani simpli au fost ridicaţi de la vetrele lor şi trimişi în lagărele de concentrare. În special, după izbucnirea Revoluţiei din 1917, au fost trasate numeroase planuri referitoare la viitoarea situaţie a Bucovinei, aflată la răscrucea intereselor austriece, ruseşti şi ucrainene. (”Istoria românilor”, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003)
Manifestul ”Către popoarele mele credincioase”, trimis de împăratul Carol I de Habsburg la 3/16 octombrie 1918, care prevedea o reorganizare a Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state ”independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), în timp ce Transilvania rămânea în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret, urma să intre în Ucraina, s-a lovit de răspunsul românilor emigraţi din Austro-Ungaria, aflaţi la Iaşi. La 6/19 octombrie 1918, aceştia, în numele lor şi ”al fraţilor subjugaţi de acasă”, au adoptat Declaraţia prin care nu se recunoştea Monarhiei dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Ardeal şi Bucovina. Românii ardeleni şi bucovineni îşi exprimau hotărârea să lupte ”prin toate mijloacele şi pe toate căile, ca întreg neamul românesc să fie constituit într-un singur stat naţional şi liber, sub domnia Dinastiei române”, potrivit lucărilor ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003) şi ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Consiliul Naţional Ucrainean a convocat, la rândul său, la Liov, Adunarea Naţională Constituantă, care a proclamat la 6/19 octombrie, ”independenţa” teritoriului ucrainean în cadrul Austro-Ungariei, urmând ca acesta să înglobeze Galiţia orientală, Bucovina nord-vestică şi Rusia subcarpatică din nordul Ungariei. Proclamaţia de la Liov a produs o mare îngrijorare în rândul românilor din Bucovina. În aceste condiţii, deputaţii români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Naţional Român din Austria, iar 16/29 octombrie 1918, venea declaraţia de răspuns a ”Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, în care, exprimându-se voinţa românilor, se proclama dezlipirea provinciilor româneşti Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Bucovina de la Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România.
O serie de acţiuni au fost întreprinse, în acest sens, şi de fruntaşii mişcării naţionale a românilor din Bucovina. Sextil Puşcariu, care avea legături strânse cu refugiaţii bucovineni, dar şi cu factorii politici de la Iaşi, a hotărât, împreună cu un mai mulţi colaboratori, să înfiinţeze publicaţia ”Glasul Bucovinei”, în al cărei prim număr (9/22 octombrie) a fost tipărit programul unioniştilor bucovineni, intitulat ”Ce vrem”, scris de Sextil Puşcariu. Adoptat la 11 octombrie 1918, în program se preciza: ”Vrem: să rămânem români pe pământul nostru strămoşesc şi să ne cârmuim singuri, precum o cer interesele noastre româneşti.” („Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, 2003; ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I”, vol II, Ioan Scurtu).
Evoluţia evenimentelor din Imperiu, acţiunile întreprinse de români în Transilvania şi ameninţarea politică şi militară a ucrainenilor a determinat convocarea la 14/27 octombrie, la Cernăuţi, la iniţiativa fruntaşilor Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a unei adunări naţionale, la care au participat deputaţii români din Parlamentul de la Viena, foştii deputaţi din ultima Dietă bucovineană, dar şi reprezentanţi ai populaţiei româneşti. A fost adoptată o Moţiune prin care reprezentanţii poporului român din Bucovina se declarau ”în puterea suveranităţii naţionale, Constituantă a acestei ţări româneşti”. Adunarea Naţională Constituantă a Bucovinei a decis: ”Reprezentanţii poporului din Bucovina întruniţi astăzi, în ziua de 27 octombrie 1918, în capitala Bucovinei, se declară în puterea suveranităţii naţionale Constituantă a acestei ţări româneşti; Constituanta hotărăşte unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent şi va purcede spre acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria” conform lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
A fost instituit un Consiliu Naţional (preşedinte Dionisie Bejan), alcătuit din 50 de membri reprezentând diferite pături sociale, ”spre a conduce poporul român din Bucovina şi a-i apăra drepturile şi spre a stabili o legătură între toţi românii”. Consiliul Naţional a format Consiliul Secretarilor de Stat (cu rol de guvern), cu 14 membri şi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor. Hotărârile Adunării Constituante au avut o importanţă deosebită în desprinderea de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminării naţionale, în vederea unirii cu Ţara.
În condiţiile abdicării împăratului Carol I, întregul imperiu a fost aruncat într-o stare de anarhie, teritoriul Bucovinei devenind locul de dispută între români şi ucraineni. În faţa acestei situaţii, Consiliul Naţional Român a cerut guvernului de la Iaşi să trimită de urgenţă trupe pentru a împiedica acţiunile ucrainenilor şi extinderea anarhiei bolşevice. Regele Ferdinand a dat curs acestei cereri şi la 11 noiembrie trupele române comandate de generalul Iacob Zadic au intrat în Cernăuţi. La 12 noiembrie, s-a întrunit Consiliul Naţional care a declarat că în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, îşi impune autoritatea asupra întregii Bucovine.
La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, au avut loc lucrările Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional, 13 delegaţi ai ucrainenilor, 7 ai germanilor, 6 ai polonezilor. S-au aflat la Cernăuţi, câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei. Din Basarabia au fost prezenţi Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan şi Grigore Cazacliu, iar din Transilvania, Gheorghe Crişan, Victor Deleu, Vasile Osvada.
Preşedintele Congresului, Iancu Flondor, a prezentat Moţiunea, care s-a constituit într-o hotărâtă declaraţie de unire, subliniind caracterul românesc al Bucovinei şi asuprirea naţională din 144 de ani de stăpânire străină. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei „întrupând suprema putere a ţării” şi fiind singurii învestiţi cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, au hotărât: ”Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.
Ion Nistor, la rândul său, a subliniat unitatea naţiunii române „una şi nedespărţită de la Nistru până la Tisa”: „Ca moştenitori ai vechilor tradiţii politice, istorice şi culturale ale Bucovinei, ţinem cu sfinţenie la integritatea graniţelor ei, fiindcă am fi nişte urmaşi netrebnici ai vitejilor noştri înaintaşi dacă ne-am întoarce la sânul patriei române cu moştenirea ştirbită”. Atât reprezentantul polonezilor, Stanislaus Kwiatkowski cât şi cel al germanilor Alois Lebouton s-au pronunţat în favoarea unirii. Pusă la vot, Moţiunea a fost primită într-o atmosferă plină de entuziasm, în adunare dar şi pe străzile oraşului. ”Glasul Bucovinei”, în ediţie specială, a salutat hotărârea adoptată: ”Visul nostru de aur s-a împlinit. Părinţii noştri, care au murit de dorul acestui vis, de azi înainte vor găsi odihna cuvenită în pământul liber şi dezrobit”, potrivit lucrării ”Istoria românilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedică, 2003).
Congresul a adresat o telegramă regelui Ferdinand, prin care i se aducea la cunoştinţă actul de unire al Bucovinei cu Regatul României’. O altă telegramă a fost trimisă reprezentanţilor puterilor aliate aflaţi la Iaşi, prin care li se adresa rugămintea de a informa guvernele respective de votul unanim al Congresului General al Bucovinei. O delegaţie aleasă de Congres şi din făceau parte, printre alţii, Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor, Eudoxiu Hurmuzachi, a plecat la Iaşi pentru a preda actul de Unire regelui Ferdinand. În audienţă festivă, bucovinenii i-au prezentat regelui Actul Unirii, iar Iancu Flondor a susţinut o scurtă cuvântare. Regele a răspuns că primeşte cu multă bucurie Actul de Unire. La 18 decembrie 1918, regele Ferdinand şi primul ministru Ion I.C. Brătianu semnau decretul-lege referitor la consfinţirea, pe plan intern, a Unirii Bucovinei cu Regatul României.
Teritoriul Bucovinei făcea parte din Rusia Kieveană încă din secolul al X-lea(printul Oleg).A devenit apoi parte a Principatului Galiției, iar apoi parte a Moldovei în secolul al XIV-lea. A fost delimitat pentru prima dată ca un district separat al Regatului Galiției și Lodomeria în 1775 și a fost făcut un ducat nominal în cadrul Imperiului Austriac în 1849.Recensământul din 1910 număra 800.198 persoane, dintre care: ruteni 38,88%, români 34,38%, germani 21,24% (evrei 12,86% inclusiv), polonezi 4,55%, maghiari 1,31%, slovaci 0,02%, italieni 0,02. , și câțiva croați, romi, sârbi și turci.
sa fim seriosi!
@istoria adevarata
in urma cu 400 000 – 40 000 ani , toata europa era condusa de omul din neanderthal ,cu putere de decizie si de proprietate pe tot continentul ! deci si in bukovina unde inca se mai poarta straiul vechi traditional de unii ca grigore lese !
toti neanderthalezii erau lgbt-isti si incearca acum sa reinvie traditiile lor !
si clar ca in bukovina se vorbea limba romana !
deci slava bukovina neanderthaleza !
Zona Bucovinei, care include regiunea Bucovina (Romania) cat si regiunea Bukovina (Ukraina), a fost locuita in Neolitic de catre civilizatia Cucuteni/(6000-3000 BC), in epoca PIE/3000 BC si IE/1500 BC de catre geto-daci si traci/sciti, iar in vremea migratiilor de catre daco-romani/vlahi, slavi/ruteni si turcici/pecinegi si cumani. In sec. X, cronicele verege mentioneaza zona ca fiind locuita de o populatie de blakhs/vlahi, denumire folosita si de catre Niketas Choniates in anul 1164 in zona Cnezatului de Halici/Galitiei. Bucovina a apartinut Principatului Moldovei intre anii 1346-1774.
„Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”. Termenul ‘bucovina’ ca nume comun, în sensul de ‘pădure de fagi’, apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului, „în sus până la bucovina cea mare, pe unde se arată drumul de la Dobrinăuți…”. Este de menționat si de un document timpuriu din anii 1395, tratatul încheiat între împăratul Sigismund și regele Poloniei Vladislav Iagello în care se consemnează: „Quod sylvae majores Bukovina dictae incipiendo ab Montibus seu ab Alpibus Regis Hungariae, inter candem Terram Moldaviae, et Terram Sepenycensem situtae, penes Sereth protendendes se ad aliam sylvam minorem Bukovina dictam, usque ad fluvium Pruth, debent per medium dividi seu dimidari.” Numirea are în vedere două păduri: Bucovina mare și Bucovina mică, care se întindeau în Țara de Sus a Moldovei”.
Acesta este adevărului istoric !
Sarbatorim si partea din Bucovina care e la Ucraina?
Bucovina a căpătat o identitate distinctă de Moldova după ce zona a fost anexată de Monarhia Habsburgică în 1774.
Bucovina (în germană Buchenland = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac (germană Herzogtum Bukowina), este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu de 10.443 km² care acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.
Privitor la popolatia istorica din Bukovina/Bucovina!
An Romani Ucrainieni Altii (Germani, Evrei, Polonezi) Total
1774 40,920 59.6% 8,000 10.6% 3,000 4.0% 51,920 !
1848 209,293 55.4% 108,907 28.8% 59,381 15.8% 377,581 !
1851 184,718 48.5% 144,982 38.1% 51,126 13.4% 380,826 !
1880 190,005 33.4% 239,960 42.2% 138,758 24.4% 568,723 ?
1890 208,301 32.4% 268,367 41.8% 165,827 25.8% 642,495 ?
1900 229,018 31.4% 297,798 40.8% 203,379 27.8% 730,195 ?
1910 273,254 34.1% 305,101 38.4% 216,574 27.2% 794,929 ?
1930 379,691 44.5% 248,567 29.1% 224,751 26.4% 853,009 ! (reunificata cu România)
Schimbarea de populatie majoritara româna vs. ucrainiana s-a produs doar in perioada Austro-Ungara (post 1867) ! Datorita unei politici NEFASTE de dezradacinare si de deznationalizare a populatiei românesti si de atragere de populatie straina (ucrainianieni, germani, evrei si polonezi) !
Continuata in mod si mai agresiv si in perioada sovietica si ukrainiana in Bukovina (1944-pana astazi) !
Acesta este adevărului istoric !
Vorbim de Tara de Sus a Moldovei si nu de Bucovina, o denumire straina. Denumirile astea pe bucati de tara nu folosesc decat la faramitarea subliminala a teritoriului locuit de romani. Mosia Musatinilor a fost un intreg numit Moldova. Este totusi imbucurator ca romanii de peste Prut au mentinut denumirea de Moldova si nu Basarabia. Sunt adevaratii urmasi ai lui Stefan cel Mare.
Zona Bucovinei include IMPREUNA si NESEPARATE (dpv. ISTORIC) atat regiunea Bucovina (din Romania) cat si regiunea Bukovina (anexata ILEGAL de catre URSS/1945 si ILEGAL de catre Ukraina/1991). Asa PRECUM a fost DINTOTDEAUNA (din Neolitic, pana la anii 1774 si pana la anii 1945).
Acesta este adevărului istoric !
Sa vedeti ce zic polonezii/rutenii despre aceste Uniri. Ei se cred stapani si pe Moldova intreaga, pina la Dunare si delta..
Cum se simt locuitorii unui stat ce nu poate sa-i apere de invazii?
Valabil atat pentru Cernauti, cat si pentru Chisinau.
Din pacate, visul de aur cum este denumita unirea in actul de la Cernauti (astazi Ucraina), desi justificat de situatia din teren, s-a surpat din cauza proastei organizari politice si a nefastelor aliante militare ce au decurs exact din aceasta slabiciune organica a statului.
Slabiciune, aceeai din 1940, care a ramas pana in zilele noastre.
Nu poti sa externalizezi serviciile de aparare a unei tari, asteptand garantii externe, fara sa rezulte din asta o ocupatie straina directa. S-a intamplat in 1941 si se intampla in 2023.
Daca nu-ti poti apara singur teritoriul, atunci ce fel de stat national te numesti?
Statul acesta fanariot din toate punctele de vedere este slabiciunea fatala a unui neam, altfel cu nimic mai prejos decat altele. Statul trebuie reorganizat, dar nu din afara ci dinauntru. In interesul general al tuturor.
Bucovina ca si Basarabia sunt denumirile unor parti ale Marii Moldove a lui Stefan cel Mare. Moldovenii de dincolo de Prut mentin denumirea Moldova (lui Stefan) pentru a se identifica si certifica istoric ca neam de romani. Bucovina este o denumire falsă,dată de habsburgi teritoriului MOLDOVEAN , unde au colonizat ruteni ,polonezi etc . pt. a diminua proporția covârșitoare a moldovenilor – ^ 80 % în 1774 NORDUL+SUDUL teritoriului- ca să afle și ^istericul lui Pește de la 8:57. De altfel comunistii nu faceau atata caz de aceasta denumire asa cum demolatorii de neam romanesc fac acum ca și de alte denumiri inventate de fragmente de teritorii ca „Tinutul Secuiesc”. Pentru a particulariza zona, marele Sadoveanu a scris despre TARA de SUS a Moldovei. *Moldova este un intreg chiar daca acum o jumatate a sa este in afara hotarelor tarii. Este știut ca Tara de Sus a Moldovei (cuprindea pe langa tinuturile ‘bucovinene’ si Botosaniul si Hotinul si Soroca) a fost si este izvorul de creiere si talente de exceptie al Romaniei. Alogenilor nu le convine această realitate.
Învață elevii la Istoria românilor că 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuţi, moţiunea privind „Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României? Nu învață. Învață în schimb despre Holocaust și mai ales nenumărate prostii despre istoria comunismului. La geografie la lecțiile despre economia României Industrie, Agricultură, Comerțul și Transporturile. redevenind Eminamente Agrară a rămas ceva Agricultura făcută de italieni, elvețieni, șeici dim Golful Persic. Ce să te scoată la geografie la hartă să arăți localitățile cu mine de fier, de cupru, de cărbune, de uraniu extracție de petrol, de gaze . Localitățile cu industrie grea, industrie chimică, industrie constructoare de mașini, industrie electrotehnică, industrie textilă, industrie alimentară fabrici de ciment, de mase plastice, cooperație, etc… Deșert. Din Cartagina după distrugere se mai văd după 2000 de ani urme de coloane, piețe, locuința, aducțiuni de apă. Din Hunedoara cu cocserii, furnale, laminoare nu mai este nici o urmă teren viran. Nimic. Vagoane transport marfă, vagoane călători o sutime și alea rugină. Cad 2 cm zăpadă și bate vântul
mai tere toate trenurile suspendate. Dar subiecte servite de SRI pentru emisiuni TV fluviu despre orice numai despre starea României nu. Acum câteva unde Cherecheș, unde e mama lui, unde e soția lui? Când cei care se uită s-au plictisit repede altă fumigenă. Crunt la ce hal de descompunere s-a ajuns.
Nu poti sa stiu care au fost Stramosii ! Pana la Bunic si atata ! Nu sunt Documente . Nu sunt Fotografii !
@Ego. Corect. Externalizarea apararii implica subordonare. Iar noi o facem sub forma cea mai slugarnica si asta e problema noastra cea mai grava. Ma intreb cum ne-am format si rezistat ca tara atata amar de vreme fara ajutor NATO si UE !!
De ce am intrat in alianta criminala NATO ??? Ca sa aparam statalitatea ukrainei naziste ,cu teritorii jefuite de la ROMANIA ,si date de aliati haholilor,prin Conferinta de la PARIS ,1947,UNDE HOTARAU AMERICANII , asazisul ,,partener straqtegic,, ???
ce-au facut yankeii pentru noi ???? nimic !!! doar ne jefuiesc !!!
Despre stramosii nostri din Bucovina… cei din Paleolitic, din Civilizatia noastra Neolitica Cucuteni/6000 BC, cei din Civilizatia noastra PIE si IE geto-dacica, cei di epoca daco-romana a migratiilor ne vorbesc DATELE ARHEOLOGICE.
De exemplu cele din orasul Botoşani din Bucovina (atestat documentar din anul 1350):
35740.07 Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Cărămidăriei. Aşezare Paleolitic mijlociu (aprox. 65.000-38.000/40.000-35.000 ani, Musterian), La Tène târziu (sec. II-III, Epoca dacilor liberi), Epoca migraţiilor (sec. IV – V AD, tip Sântana de Mureş – Cerneahov).
35740.06 Situl arheologic de la Botoşani – Groapa lui Achim. Aşezare Eneolitic (Eneolitic dezvoltat Cucuteni/4.500- 3.500 BC) Latène (La Tène târziu /sec. II-III AD epoca dacilor liberi), Epoca medievală (Epoca medievală timpurie/sec. VI-VII de tip Lozna-Borniş), Epoca medievală târzie.
35740.13 Situl arheologic de la Botoşani-Târgul medieval Botoşani. Aşezare Eneolitic dezvoltat (aprox. 4.500- 3.500 BC, Cucuteni), La Tène târziu (sec. II – III AD, dacii liberi), Epoca migraţiilor (sec. IV – V AD, tipSântana de Mureş – Cerneahov), Epoca medievală timpurie (sec. XIII-XIV BC. tip Prodana-Bârlad).
35740.17 Necropola de epoca migraţiilor de la Botoşani-Gară. Epoca migraţiilor (tip Sântana de Mureş-Cerneahov).
35740.12 Aşezarea hallstattiană de la Botoşani-Abatorul vechi. Aşezare Hallstatt.
35740.11 Situl arheologic de la Botoşani-Bariera Curteşti. Aşezare Hallstatt, Epoca migraţiilor / sec. IV – V AD.
35740.10 Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Dresleuca. Aşezare Hallstatt, Epoca migraţiilor (sec. IV – V AD, Sântana de Mureş – Cerneahov, Epoca medievală timpurie (sec. XI-XII AD, tip Răducăneni), Epoca medievală timpurie (sec. XIII-XIV AD, tip Prodana-Bârlad).
35740.14 Aşezarea din Hallstatt-ul târziu de la Botoşani – Drumul tătarilor. Aşezare Hallstatt târziu (aprox. 650-300 BC, de tip getică).
Despre stramosii nostri din Bucovina… cei din Paleolitic, din Civilizatia noastra Neolitica Cucuteni/6000 BC, cei din Civilizatia noastra PIE si IE geto-dacica, cei di epoca daco-romana a migratiilor ne vorbesc DATELE ARHEOLOGICE.
De exemplu cele descoperite in zona orasul Botoşani din Bucovina (oras atestat documentar din anul 1350):
35740.07 Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Cărămidăriei. Aşezare Paleolitic mijlociu (aprox. 65.000-38.000/40.000-35.000 ani, Musterian), La Tène târziu (sec. II-III, Epoca dacilor liberi), Epoca migraţiilor (sec. IV – V AD, tip Sântana de Mureş – Cerneahov).
35740.06 Situl arheologic de la Botoşani – Groapa lui Achim. Aşezare Eneolitic (Eneolitic dezvoltat Cucuteni/4.500- 3.500 BC) Latène (La Tène târziu /sec. II-III AD epoca dacilor liberi), Epoca medievală (Epoca medievală timpurie/sec. VI-VII de tip Lozna-Borniş), Epoca medievală târzie.
35740.13 Situl arheologic de la Botoşani-Târgul medieval Botoşani. Aşezare Eneolitic dezvoltat (aprox. 4.500- 3.500 BC, Cucuteni), La Tène târziu (sec. II – III AD, dacii liberi), Epoca migraţiilor (sec. IV – V AD, tipSântana de Mureş – Cerneahov), Epoca medievală timpurie (sec. XIII-XIV BC. tip Prodana-Bârlad).
35740.17 Necropola de epoca migraţiilor de la Botoşani-Gară. Epoca migraţiilor (tip Sântana de Mureş-Cerneahov).
35740.12 Aşezarea hallstattiană de la Botoşani-Abatorul vechi. Aşezare Hallstatt.
35740.11 Situl arheologic de la Botoşani-Bariera Curteşti. Aşezare Hallstatt, Epoca migraţiilor / sec. IV – V AD.
35740.10 Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Dresleuca. Aşezare Hallstatt, Epoca migraţiilor (sec. IV – V AD, Sântana de Mureş – Cerneahov, Epoca medievală timpurie (sec. XI-XII AD, tip Răducăneni), Epoca medievală timpurie (sec. XIII-XIV AD, tip Prodana-Bârlad).
35740.14 Aşezarea din Hallstatt-ul târziu de la Botoşani – Drumul tătarilor. Aşezare Hallstatt târziu (aprox. 650-300 BC, de tip getică).
Au trecut de la „Buccowină, plai cu flori, unde sunt ai tăi feciori?”,
https://www.youtube.com/watch?v=-pr1nlpgumw
în 105 ani, la „Uiti șie fietiți frumuoasi!”, numa’ buni di kuonzum la tuciuriii TV fanarihoți di la Bukali…
https://www.youtube.com/watch?v=V8UBWLoOJr8
În ce privește Baassarrabiya (se știe de unde-i vine numele: DE LA KUMANII strămoși ai regățenilor bronzați – dinastiya Baassarrabă
https://en.wikipedia.org/wiki/Cumans#/media/File:Europe_mediterranean_1190_cropped.jpg
„de la Munte pîn’-la Marea Cea Mare” – datorită cărora nu au ajuns bulgari, că i-au separat din Imperiu
https://en.wikipedia.org/wiki/Cumans#/media/File:Cumania_(1200)_eng.png
la anu’ 1000) ați cam dat-o-‘n-bară, că acolo „unirea’ au făcut-o la Piș’nău bayonetili celor două divizii di „calarași” di sub comanda ȘEFULUI MISIUNII MILITARE FRANȚUZE, Berthelot, trimise de nemernicul brătian în urma ÎNȚELEGERII dintre Kaiserul Wilhelm (care avea deja ocupată militar toată Nova Rossiya, ce a botezat-o „Ukraina”) și văru’-s’u Ferdi’ Cel Urecheat, în urma CAPITULĂRII în nov. 1917 a Arrmiyei viteze a Rregatului Rro’ ca urmare a retragerii Armatei Ruse (1 milion de soldați, care au LUPTAT și MURIT ca să APERE pi Siriet svert-Moldova-rămășița di Rriegat ajunsî cu sediu’ în Dulșili Tîrg a’ Yeșîluor – fost Jászvásár – avînd la „victoriile” di la Marașiești, Maraști, Oituz, mai mulți căzuți dicît riegațienii; în Mausoleu’ di la Marașieșt’ ie mai multi oasi di ruși dicît di rrumîni!).
Nu poti sa stii care au fost Stramosii nostrii din urma cu 200 sau 300 de ani sau din urma cu 1000 de ani
Din urma cu milioane de ani se stie stramosul nostru era omul din Neanderthal .
Inițial, numele Basarabia a fost dat Țării Românești, datorită dinastiei întemeietoare a acestui voievodat, familia Basarabilor. Aceștia, în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 și 1342, au luat în stăpânire stepa cuprinsă între Carpații Vrancei – Dunăre – Marea Neagră – Cetatea Albă, nu departe de gura Nistrului. Ulterior, acest teritoriu a fost cedat în secolul al XIV-lea de Alexandru Basarab voievodatului Moldova, cu numele de Basarabia.
„Descalecatul Tarii Romanesti” … „Basarab, filium Thocomerii, scismaticum, infidelis Olahus Nostris” (diploma din 1332 a regelui Ungariei Carol Robert de Anjou/1308-1342). Deci Basarab I, fondatorul Tarii Romanesti si fiul lui Thocomerii OLAHUL (valahul vorbitor de limba ROMANEASCA la anul 1332).
Concluziile studiului genetic al mormantului Basarabilor de la Curtea de Argeş … Cercetările științifice au demonstrat că Teoria originii cumane a dinastiei Basarabilor este falsă întrucât nu corespunde realității istorice;
„Mormântul 10 (n.r. unde a fost îngropat bărbatul) de la Curtea de Argeş nu este nici al ungurilor, nici al cumanilor. In el odihnea un român roman“, afirmă Alexandru Simon, co-autor al studiului asupra mormântului de la Curtea de Argeş;
Defunctul din Mormântul 10 („Vlaicu Vodă”) a fost înmormântat în Biserica Argeș Ifiind vorba, cel mai probabil, de unul dintre fii nenumiți ai lui Basarab I amintiți într-un document din 1335.
Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunități sau indivizi de origine cumană.
Din cercetările genetice reiese că Basarabii erau etnici români, înrudiți cu voievozii ortodocși din Maramureș, care au pregătit revolta împotriva Coroanei maghiare și „descălecatul” si în Moldova.
Ba se poate ! Datele Arheologice descoperite in zona Bucovinei (orasul Botosani) SUNT TOATE de tip STRATIFICATE, dovedind o LOCUIRE de tip SEDENTARA si CONTINUA a acelor zone arheologice din epoca Paleolitica in epoca Neolitica (in care s-a format genetic populatia noastra de pe acest TARAM unic si unitar/inclusiv al culturii Cucuteni/6000 BC), cea geto-dacica si pana astazi … acelasi TARAM si o aceeasi POPULATIE straveche (dpv. genetic).
„Descalecatul Tarii Romanesti” … „Basarab, filium Thocomerii, scismaticum, infidelis Olahus Nostris” (diploma din 1332 a regelui Ungariei Carol Robert de Anjou/1308-1342). Deci Basarab I, fondatorul Tarii Romanesti si fiul lui Thocomerii OLAHUL (valahul vorbitor de limba ROMANEASCA la anul 1332).
„În numele sfintei treimi una și nedespărțită, amin. Bela din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei, Dalmației, Croației, Ramei, Serbiei, Galiției, Lodomeriei și CUMANIEI … Țara voievodului Litovoi [Tara Olteniei], pe care o lăsăm Românilor … Țara lui Seneslau voievodul Românilor [Tara Româneasca], care rămâne acelora, după cum au avut-o și până acum și întocmai în toate acele condițiuni rânduite de ei” (Diploma Cavalerilor Ioaniți/2 Iunie 1247).
Deci, pe la anul 1247, regii Ungariei erau regii CUMANIEI.
DEH … ISTORIA BAT’O VINA !
@doru popescu ,bey ciumete3 eu sunt din Botosani si nu sunt din ,,zona Bucovinei,, ! Mai invata si geografie,iar scalambaielile tale ,nu au legatura cu sarbatorirea Bucovinei romane !
Mai scuteste-ne oltene cu lectiile de arheologie pe care la noi in zona,plina de muzee, le stiu toti copii ! Daca ai ceva de spus ,vorbeste la obiect nu o lua pe aratura, ca sa ne blochezi postarile,ca scriem prea multe comentarii !
Vezi-ti de Prazburgul tau cand va fi sarbatorita,nu de SUCEAVA ,capitala Moldovei si Bucovinei !
@doru popescu mai lasa textele din wiki pe care le tot repeti de ceva ani -aceleași cu copy & paste . Vrei ceva cu care să impresionezi, cauta publicistica lui Eminescu,
Judetul Suceava. Tratatul austro-otoman din 4 mai 1775 a permis Austriei să ocupe acest teritoriu până în 1918.
In Repertoriul Arheologic National (RNC) prezinta 166 situri arheologice. Printre care:
148015.01 Aşezarea paleolitică de la Dolhasca-Dealul Viei. Aşezare Paleolitic superior (25.000-15.000 BC, Gravetian).
146469.01 Situl arheologic de la Mihoveni – Cahla Morii. Aşezare Paleolitic superior (gravettian), Neolitic timpuriu, Eneolitic (Cucuteni / B1-2), Epoca bronzului mijlociu (Costişa), Hallstatt (Grăniceşti – Gáva), La Tène (sec.II-IV AD, bastarnică), Epoca migraţiilor (Sântana de Mureş-Cerneahov), Epoca medievală (sec. XIII – XV).
151200.01 Situl arheologic de la Mereşti – Dealul Cetate. Fortificaţie Hallstatt (val şi şanţ de apărare geto-dacică, sec. IV BC).
147651.01 Necropola hallstattiană de la Codru – La Boroghia. Necropolă tumulară Hallstatt (sec. VI – V BC).
149977.01 Situl arheologic de la Preuteşti – Cetăţuia. Aşezare Eneolitic (Cucuteni/AB), Hallstatt timpuriu (sec. XII – X BC).
146913.01 Situl arheologic de la Baia – Cetăţuia. Aşezare Neolitic (Precucuteni/III), Eneolitic (Cucuteni/B), Epoca bronzului (Komarovow).
150533.02 Situl arheologic de la Todireşti – Silişte. Aşezare Epoca bronzului, Hallstatt, La Tène (geto-dacică, sec.II-III AD).
150542.09 Aşezarea multistratificată de la Costâna – Dealul Mare. Aşezare Eneolitic dezvolat (mileniile al V-IV BC, Cucuteni).
146334.01 Situl arheologic de la Mitocul Dragomirnei – La Stratulat. Aşezare Neolitic, Epoca bronzului, Hallstatt, La Tène (sec. III – II BC, geto-dacică), Epoca daco-romană (sec. IV AD), Epoca migraţiilor (sec. V – VI AD) …
DEH … ISTORIA BAT’O VINA ! Ce … NU VA PLACE ? ASTA ESTE ADEVARUL despre ISTORIA acestui TARAM al Bucovinei !
Am schimbat judetul, dar ISTORIA taramului NOSTRU cel ROMANESC ramane ACEEASI !
DEH … ISTORIA BAT’O VINA ! Ce … NU VA PLACE ? ASTA ESTE ADEVARUL despre ISTORIA acestui TARAM al Bucovinei !
INDIFERENT cum am SCHIMBA judetul din ROMANIA, ISTORIA taramului NOSTRU/cel ROMANESC ramane ACEEASI !
Sau POATE ca NU VA PLACE chiar ISTORIA si GENETICA neamului nostru cel STRAVECHI (cel ORIGINAR, ORIGINAL, UNIC si UNITAR) de pe acest TARAM al ROMANIEI (stratificat dpv. arheologic ca locuire/inca din Paleolitic si inchegat ca neam dpv. genetic/SEDENTAR si CONTINUU locuitor pe acest TARAM inca din Neolitic/6000 BC)? TARAM care include si TARA de SUS a MOLDOVEI (cea UNICA si UNITARA) care include atat BUCOVINA (cea acum la ROMANIA) si BUKOVINA (cea furata de URSS/1944 si insusita ilegal de catre ukrainieni/1991).
@ C. Boscu, bey ciumete si eu sunt din orasul Botosani (familia bunicului dinspre mama) si nu sunt din zona Bucovinei!
Eu fiind OLTEAN dupa bunicul dinspre tata, fiind si nascut in orasul Craiova, din Judetul Dolj, din fosta Tara Romaneasca, dar TOT din actuala Romanie.
Ținutul Botoșaniului a fost atestat documentar într-o listă de încasări ale goștinei (darea de porci) în 1757. Acesta a apărut ca urmare a decăderii târgului Hârlăului și a creșterii importanței Botoșaniului și a încorporat mare parte din teritoriile fostului ținut al Hârlăului. Pierderile teritoriale suferite de Moldova în 1775 și în 1812 duc la noi modificări ale limitelor ținutului Botoșaniului.
Asadar, limitele judetului Botoșaniului au variat in timp, incepand din anii 1775. Depinde in ce localitate din actualul judet Botoșani te-ai nascut tu ! Bunicul meu dinspre mama fiind nascut chiar in orasul Botoșani !
Dar, dpv. istoric, istoria judetului Botoșani NU DIFERA CU NIMIC/DELOC de istoria judetului Suceava, sau a Tarii de Sus din Moldova cea istorica ! Pentru a dovedi aceasta (dpv. istoric) trebuie sa studiem datele arheologice ale intregii zone a Tarii de Sus din Moldova de Sus. Ceea ce am si facut.
Insa daca incerci, dpv. istoric, sa faci diferentieri intre taramul Moldovei, al Tarii Romanesti, al Transilvaniei, al Banatului si al Dobrogii … GRESESTI foarte MULT (dpv. genetic si lingvistic). INCERCAND sa „spargi” UNITATEA, OMOGENITATEA si CONTINUITATEA poporului nostru, ACELASI si MAJORITAR, pe TOT taramul nostru cel stravechi (din Paleolitic, Neolitic, epoca geto-dacica a lui Burebista, si pana astazi). Asa cum incerci sa faci tu (diferentiind pe olteni de moldoveni si bucovineni).
Vezi ca prin comportamentul tau, gresesti profund fata de poporul cel Romanesc, cel MAJORITAR in TOATA Romania !