Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dispus Corpului de control să efectueze o anchetă în vederea verificării legalității acordării subvențiilor pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, având în vedere informațiile apărute în spațiul public.

Ministrul agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte și inspectori Antifraudă.

G4Media.ro a dezvăluit că Parchetul European a cerut documente de la instituțiile statului în legătură cu modul în care două firme apropiate de baronul PSD Paul Stănescu au ajuns să solicite subvenții europene de aproape 6 milioane de euro pentru stuful din Delta Dunării. În paralel, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) a stopat plata subvențiilor, potrivit acelorași surse.

Două firme, controlate la acel moment de fiul lui Paul Stănescu și de un fost consilier al secretarului general PSD, au ajuns să ceară subvenții europene pentru stuf în urma unei legi promovate de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, considerat chiar omul de casă al lui Stănescu.

Ministerul Agriculturii precizează că pe parcursul elaborării fișelor de intervenție din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura  pe de o parte transparența procesului decizional în raport cu partenerii relevanți, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuțiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienței și îmbunătățirii adresabilității viitoarelor intervenții.

În cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanțare a activității de paludicultură – recoltarea stufului.

”În urma analizei efectuate de către MADR privind posibilitatea finanțării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, s-au constatat următoarele:Din materialele științifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic. Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerință esențială a Green Deal și a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrășământ organic natural, fiind astfel și o sursă pentru hrana animalelor din aceste zoneDin punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) și a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal”, se arată într-un comunicat al instituției.

Ministerul mai precizează că această activitate contribuie la conservarea biodiversității în zona de protecție integrală Natura 2000 care constituie, de altfel și Patrimoniu UNESCO.