Propunerea legislativă de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este identică (”mot-a-mot”) cu propunerea legislativă pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție înregistrată la Senatul României cu nr. L612/2019 și respinsă definitiv de Senat, în calitate de cameră decizională, în ședința din 11 decembrie 2019, se arată în nota Secției de resurse umane și documentare privind propunerea legislativă pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Analizând, în ansamblu, proiectul care face obiectul acestei lucrări, se poate constata că acesta nu întrunește normele de tehnică legislativă cerute de lege, fiind deficitar atât sub aspectul conținutului, cât și al fundamentării soluției legislative propuse ...  Proiectul este deficitar și sub aspectul dispozițiilor tranzitorii, impunându-se, în special, reglementarea unor ipoteze menite, pe de o parte, să asigure trecerea în mod procedural a dosarelor la unitățile de parchet care își vor redobândi competența, iar, pe de altă parte, să evite apariția unor probleme similare celor întâmpinate cu ocazia înființării secției”, se arată în document.

În ceea ce privește situația cauzelor în curs de soluționare, autorii notei susțin că învestirea unui parchet cu soluționarea unei cauze nu este, nu poate fi o măsură administrativă epuizată în operațiunea materială de predare/preluare fizică a unui dosar, ci trebuie să constea într-o măsură procedurală.

Legea ar trebui să prevadă, de asemenea, ”soluții suplimentare pentru ipoteza în care SIIJ a emis rechizitoriul și cauza se află încă în faza camerei preliminare; în ipoteza descrisă trebuie stabilit care este procurorul îndreptățit să remedieze rechizitoriul sau să solicite restituirea dosarului, aceasta nefiind o competență a procurorului de ședință. Fiind, așadar, o atribuție de execuție, iar nu de control ierarhic, legea trebuie să prevadă că ea se va exercita de către procurorul de la parchetul sau structura de parchet devenit competent în urma desființării secției. De asemenea, legea ar trebui să rezolve expres și problema parchetului căruia judecătorul îi va trimite dosarul pentru efectuarea sau completarea urmăririi penale în ipoteza în care soluții ale SIIJ de renunțare la urmărire penală sau de clasare sunt desființate în cadrul controlului judecătoresc”, se mai arată în document.

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a publicat vineri și punctul de vedere al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție privind proiectul de lege pentru desființare, precum și un tabel centralizator al propunerilor și observațiilor la proiectul de lege privind desființarea SIIJ.