La dezbaterea moderată de jurnalistul Mosie Guran au participat doar liderul USR, Dan Barna, liderul UDMR, Kelemen Hunor, și candidatul susținut de PMP, Theodor Paleologu.

Potrivit lui Guran, Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România, s-a răzgândit în ultimul moment, Viorica Dăncilă a precizat că vrea să se confrunte doar cu Klaus Iohannis, iar șeful statului a transmis că nu participă la nicio dezbatere și nu acordă vreun interviu.

Despre un plan de țară pe 10 ani:

Kelemen Hunor: Eu aș începe cu o nouă Constituție, după care Educația, Mediul și Infrastrucura mare.

Theodor Paleologu: Și eu aș începe cu Constituția, pentru că aceasta creează crize. De 20 de ani avem crize permanente. Pentru mine Educația este o chestiune fundamentală, vorbim de dublarea sau chiar triplarea bugetului educației.

Dan Barna: România a ajuns în 30 de ani în niște secvențe care par ireale pentru alte state. Da, reforma Constituției este un pas obligatoriu. Fără penali în funcții publice este un pas obligatoriu. Până acum, România a avut patru președinți din sectorul public. Eu voi fi primul președinte-antreprenor.

Despre alegeri anticipate la începutul lui 2020:

Theodor Paleologu: Constituția, din păcate, lasă foarte puține speranțe pentru așa ceva, nu văd șanse pentru acest lucru. Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le schimbăm la Constituție este exact acest lucru - puterea președintelui de a dizolva Parlamentul, pentru a organiza alegeri anticipate.

Dan Barna: Alegerile anticipate sunt soluția morală și corectă pentru România. Le susținem pentru că am pus asta și în acordul politic cu premierul Orban. Ele sunt greu de făcut, dar sunt necesare, pentru că, dacă stăm un an de zile cu guvernarea PNL, care va fi ciuca bătăii PSD, ne vom trezi la finalul anului viitor cu PSD jucător relevant.

Kelemen Hunor: Și mâine putem organiza alegeri anticipate. Eu merg în orice clipă în fața cetățenilor să cer votul. Cei care ne spun că sunt pentru anticipate, trebuie să spună și cum ajungem acolo. Pe actuala construcție nu se poate ajunge acolo, restul e demagogie.

Este sau nu corupția o amenințare la adresa siguranței naționale: 

Theodor Paleologu: Da! Categoric! Cred că trebuie relansată activitatea DNA, care a fost mult încetinită și mai cred că trebuie acționat asupra cauzelor corupției și trebuie făcută prevenție. Nu putem acționa doar prin mijloace punitive, dar cauzele sunt excesiv reglementate ți îi asta îi face pe foarte mulți să fie vulnerabili. Prevenția este foarte importantă, pentru că uneori habar nu au și fac pur și simplu greșeli.

Dan Barna: Este clar o amenințare la adresa siguranței naționale, pentru că România a ajuns aici având o problemă peste medie de corupție. În România am ajuns să ni se spună că este legitimă și îndreptățită, ori exact acesta este motivul pentru care tinerii pleacă din țară. Un tur II fără PSD dă mesajul acela pe care îl așteaptă societate - începem să ne facem bine.

Kelemen Hunor: Este o problemă, trebuie să lăsăm justiția să se ocupe de cazurile de corpuție, și nu politicienii. Reglementările trebuie făcute să nu lase portițe. Eu cred că orice funcționar al statului, demnitar care s-a atins de averea publică trebuie pedepsit drastic. Nu trebuie să fie magistrații judecători politici.

Pedepsele pentru corpuție sunt mici sau mari:

Theodor Paleologu: Nu am o opinie pe această chestiune. Mă voi consulta cu juriștii.

Dan Barna: Problema nu e mărimea pedepselor, ci că recuperarea prejudiciului nu se întâmplă. Oamenii îmi spun că confiscarea averilor este un lucru de care statul are nevoie, altfel orice persoană care intră într-o corupție, acceptă do ani de închisoare rămânând cu niște milioane într-un cont.

Keleme Hunor: Sunt de acord cu Dan Barna. Rar se întâmplă, dar sunt de acord.

Theodor Paleologu a propus ca toți trei să facă un acord pentru a recupera prejudiciile din dosarele de corupție.

Ce ar fi făcut ei în locul lui Iohannis refeitor la demiterea lui Kovesi de la șefia DNA:

Dan Barna: Eu vreau să cred că, dacă aș fi fost președinte, nu aș fi ajuns niciodată în situația accea, pentru că doamna Dăncilă n-ar fi primit o șansă. 

Kelemen Hunor: Eu aș respecta și respect toate deciziile CCR. Și acele decizii care îmi plac, și acele decizii care nu îmi plac. Aici președintele a mers până la zid. Când a avut decizia, a respectat-o. Și eu aș fi respectat-o, aici nu contează simpatiile personale.

Theodor Paleologu: Sunt de acord că CCR e complet politizată. Aș fi asumat riscul unei suspendări de către majoritatea PSD, conștient fiind că aș fi avut majoritatea poporului de partea mea. Aș fi încercat să formez o altă majoritate în Parlament. Lucru care s-a putut acum, dar nu și atunci, pentru că Iohannis a mai dat o șansă PSD.

Soluția pentru depolitizarea Educației:

Dan Barna: Puterea la cetățeni. Puterea la școală și la părinți, desființarea Inspectoratelor Școlare care sunt adevărate centru sinecurale de alocat funcții politice. 

Kelemen Hunor: Aș începe cu o descentralizare puternică. Inspectoratele ar trebui să ajungă la autoritățile locale, apoi copilul trebuie să fie în centrul sistemului. Alocarea de la buget a sumelor necesare, pentru că noi acum singuri tăiem copacul de sub noi și găsim pretexte să nu alocăm bani. 6% din PIB pentru Educație.

Theodor Paleologu: Eu cred că această politizare canceroasă a învățământului e posibilă pe soclul etatis pe care este contruită educație. Avem nevoie de mult mai multă competiție, de libertate pentru a avea calitate. Nu sunt de acord ca 80% din curriculă să fie decisă de către Minister și ca profesorii să facă atâta administrație, iar ARACIP și ARACIS joacă un rol negativ aici.

Despre măsurile pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri:

Dan Barna: Subiectul acesta pare că e așa, un ghinion, dar asta s-a întâmplat pentru că subiectul a fost ignorat. Măsurile sunt clare, întoarcerea la măsurile din Guvernul Cioloș - acel radar al pădurilor prin care cetățenii pot semnala tăierile ilegale. Un președinte nu merge cu pușca să supravegheze. Există supraveghere prin satelit, altfel le spunem copiilor că nu am fost atenți și am avut ghinion.

Kelemen Hunor: Stoparea tăierii pentru scopuri economice timp de 10 ani, cum au făcut și alte state, și trebuie să găsești o alternativă pentru acele câteva zeci de mii, sute de mii de locuri de muncă. Să se taie lemne doar pentru încălzirea populației și pentru gestionarea pădurilor, dar și un program de împădurire.

Theodor Paleologu: Eu cred că exportul de mobilă ne aduce mai mult și înseamnă mai puțin lemn tăiat. Nu sunt de acord cu domnul Kelemen Hunor. Programul de împădurire este o opțiune pe care o avem și se poate face din fonduri europene fără doar și poate.

Despre reorganizarea teritorială a României: 

Kelemen Hunor: Sunt pentru o reformă administrativă. Nu putem sta cu reforma lui Ceaușescu. Avem nevoie de unități administrative mai coerente, dar și regiunile de dezvoltare trebuie regândite. 15-16 regiuni, noi am și depus un proiect de lege.

Theodor Paleologu: Comasarea comunelor, da, pentru că în foarte multe cazuri nu își permit plata salariilor. Avem modeul francez de regrupare în jurul unor regiuni care să acceseze direct fonduri europene și să aibă facilități - spitale aeroporturi etc. 

Dan Barna: Clar, da. Trebuie să acceptăm că județele pe care le are România sunt un mecanism care nu mai funcționează.