UPDATECum a fost primit ministrul ungar de externe Péter Szijjártó la București
Șeful diplomației române i-a spus omologului ungar că ar fi preferat ca vizita sa la București să fi avut loc după ziua semnării Tratatului de la Trianon.
”Este o vizită, așa cum i-am spus domnului ministru, care are loc într-o perioadă sensibilă pentru relația bilaterală și, așa cum i-am mărturisit domnului ministru, am fost la început reticent cu privire la organizarea acestei vizite acum. Pentru că suntem la 10 zile până la ziua semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificații diferite pentru România și, respectiv, pentru Ungaria. De asemenea, în ultima perioadă au existat o serie de momente tensionate la nivelul relației bilaterale. Totodată, suntem și într-un context excepțional, acela al stării de alertă în România. Așa cum i-am transmis colegului meu, aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special și, de asemenea, pentru că este nevoie de o bună pregătire a unei astfel de vizite”, a declarat marți ministrul de externe Bogdan Aurescu, la începutul conferinței comune de presă cu șeful diplomației ungare Péter Szijjártó.
”Cu toate acestea, l-am invitat pe colegul meu astăzi, la București, pentru că România dorește, în modul cel mai sincer, revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria și pentru că eu consider că așteptările părții române cu privire la relația bilaterală trebuie să fie comunicate direct și sincer, ca între parteneri adevărați. Am avut astăzi o discuție, aș spune, foarte substanțială și cuprinzătoare cu colegul meu”, a continuat Aurescu.
Ministrul de externe s-a referit la ”momentele tensionate” din ultima perioadă, precizând că Ministerul român de externe s-a abținut să reacționeze pentru a evita deteriorarea relațiilor bilaterale și pentru a detensiona aceste momente.
”O logică de parteneriat, în accepțiunea oricui, este cu siguranță aceea care evită cu orice preț, și mai ales în momentele critice, escaladarea. De aceea, România este profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării și propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive, civilizate, moderne, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relația bilaterală climatul de încredere și de respect reciproc, așa încât să putem să conferim relației bilaterale o traiectorie corespunzătoare parteneriatului nostru strategic”, a subliniat Aurescu.
Obiectivele României vizează consolidarea relației bilaterale printr-o ”abordare pragmatică și constructivă”, atitudine așteptată și din partea Budapestei.
”Un prim semnal concret al dorinței părții ungare de a adopta o atitudine constructivă în țara noastră este ca în perioada imediat următoare, așa cum i-am spus direct, sincer, domnului ministru, este ca oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu facă declarații publice contrare spiritului parteneriatul nostru strategic, în așa fel încât să respectăm logica acestui parteneriat strategic, a Tratatului politic de bază și manifestând, în același timp, respect pentru ordinea constituțională din România”, a subliniat Aurescu.
Șeful diplomației a avertizat că orice astfel de declarații, în contextul zilei de 4 iunie, ”vor duce la deteriorarea relației bilaterale și noi nu ne dorim acest lucru”.
Totodată, Aurescu a evidențiat faptul că pentru cele două națiuni Tratatul de la Trianon are semnificații diferite:
”Pentru România, Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfințirea juridică, la nivelul relațiilor internaționale, a Actului de importanță cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al națiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referință al creării statului român unitar modern. Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalități de sărbătorire sau de comemorare a evenimentelor istorice semnificative pentru statul și poporul ungar, doar că pentru noi acest moment are o altă semnificație. Este o semnificație secundară față de semnificația lui 1 Decembrie 1918. Prin urmare, interpretarea diferită a faptelor istorice este posibilă, dar este necesar să depășim confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor istorice. Să privim spre viitor, în spiritul secolului XXI, să cooperăm într-un spirit european, modern, pragmatic, în folosul generațiilor prezente și viitoare”.
La rândul său, Péter Szijjártó a recunoscut că pentru Budapesta Tratatul de la Trianon e ”o mare supărare”, în condițiile în care Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu, dar a precizat că omologul său are dreptate când spune că astfel de evenimente din trecut nu trebuie să influențeze relațiile bilaterale.
Ardealul - motivul tensionării relațiilor
În aprilie, relațiile diplomatice bilaterale s-au tensionat în urma unei declarații a președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat PSD de înțelegeri cu premierul Viktor Orban, în contextul adoptării tacite în Camera Deputaților a inițiativei legislative a UDMR privind acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc.
”Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României ... În timp ce noi - eu, Guvernul, celelalte autorități - ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor”, a afirmat Iohannis.
Reacția sa a fost catalogată atunci de ministrul ungar de externe drept ”necivilizată și propice pentru incitare la ură”. Szijjártó i-a cerut președintelui român ”mai mult respect” pentru maghiari.
La rândul său, Bogdan Aurescu i-a răspuns omologului ungar, precizând că MAE român ”s-a abținut, în ultima perioadă, la a reacționa la o serie de acțiuni provocatoare ale părții ungare, urmărind să evite deteriorarea, în mod complet nejustificat și artificial, a relației bilaterale”.
Subliniind că proiectul de lege privind statutul așa-zisului Ținut Secuiesc este o temă care se circumscrie exclusiv unei dezbateri interne din România, ministrul a declarat că ”MAE consideră provocatoare și inadecvate afirmațiile oficialului ungar privind calificarea discursului președintelui României ca fiind incitare la ură și apreciază că este necesar ca partea ungară să își revizuiască propriile atitudini și acțiuni care denotă lipsă de respect la adresa României și înalților oficiali români”.
Marți, șeful diplomației ungare nu a pomenit numele președintelui Iohannis, dar a precizat că oficialii ungari nu doresc să participe la dezbaterile privind politica internă a României.
”Din păcate în ultima perioadă am fost implicați în acestea și au fost declarații regretabile, dar sperăm că acestea nu vor fi repetate în viitor. Anul acesta vor fi de două ori alegeri în România și am accepta cu plăcere să nu furnizăm teme în acestea sau în campaniile electorale care le însoțesc. În final, aș vrea să amintesc că împreună cu domnul ministru am discutat îndelung că istoria, respectiv faptele istorice sunt percepute diferit la nivel național și cred că asta este natural. Trebuie să avem în vedere că aceleași evenimente istorice pentru o națiune reprezintă o veste bună sau neutră, pentru o altă țară pot să fie o veste foarte proastă, un eveniment care să genereze tristețe colectivă”, a spus ministrul ungar de externe.
Background
Ce au mai discutat cei doi miniștri:
- despre tranzitul cetățenilor români prin Ungaria și despre circulația lucrătorilor transfrontalieri.
”Doresc în acest sens să transmit aprecierea noastră părții ungare, în mod special domnului ministru, pentru identificarea de soluții viabile, printr-o atitudine constructivă și promptă, pentru crearea acestui coridor de tranzit pentru cetățenii români și pentru asigurarea circulației lucrătorilor transfrontalieri. Am reușit, prin discuții bilaterale susținute, să găsim soluții în beneficiul cetățenilor noștri”.
- despre programul de dezvoltare economică a Ardealului:
Aurescu: ”Am amintit poziția cunoscută a autorităților române: nu există nici un acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis, în același timp, colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să-i respecte, care sunt premisele esențiale pentru discuții cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program, care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă și nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu prin încălcarea legislației europene sau românești privind concurența pe piață. Prin urmare, vom avea discuții în perioada următoare cu privire la acest program și sperăm să ajungem la o înțelegere pe baza acestor parametri”.
Péter Szijjártó: ”Am vorbit totodată despre programul de dezvoltare economică pe care îl derulăm în țările vecine, ca și pe teritoriul României. Astfel, prin programul de dezvoltare economică a Ardealului au fost realizate investiții de 250 de milioane de euro în România. În mod natural, am luat la cunoștință și respect solicitarea domnului ministru Aurescu să stabilim un acord bilateral. Pentru derularea acestuia am numit responsabilii ministeriali care se vor ocupa de această chestiune pentru continuarea acestor negocieri. Sper că vom putea ajunge rapid la o înțelegere. Suntem pregătiți să continuăm acest program”.
- despre Comitetul privind Minoritățile Naționale și despre semnarea protocolului acestui comitet, protocol care a fost deja parafat, la nivel tehnic, încă din anul 2016.
”Am reiterat deschiderea României pentru semnarea acestui protocol și pentru începerea unei noi sesiuni a acestui Comitet, pentru că este un organism bilateral important care permite să discutăm și să luăm măsuri cu privire la promovarea și protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorității ungare din România, respectiv minorității române din Ungaria. Am subliniat, de asemenea, care sunt așteptările noastre legate de asigurarea unui regim de protecție corespunzător pentru minoritatea română din Ungaria”.
Cei doi miniștri au decis ca, în perioada imediat următoare, co-președinții acestui Comitet de probleme ale minorităților naționale să se întâlnească și să discute despre semnarea protocolului și despre reluarea activității comitetului bilateral.
- despre dezvoltarea relației economice
Anul trecut, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro, iar România e interesată de dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar și pentru echilibrarea balanței comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor românești pe piața din Ungaria.
Aurescu a reluat propunerea de creare a unei Camere de Comerț bilaterale în Ungaria pentru promovarea intereselor companiilor românești pe piața ungară, respectiv, pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piața românească.
”Din păcate, investițiile românești în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăți cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient și noi ne dorim să stimulăm creșterea semnificativă a acestor investiții”, a afirmat Aurescu.
- despre posibilitatea de extindere a cooperării în domeniul sănătății
- despre problematica energiei.
Comentarii