În decembrie 2018, INS a confirmat estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie 2018, referitoare la creşterea de 4,3%, pe serie brută, a economiei româneşti în al treilea trimestru al anului trecut, faţă de acelaşi trimestru din 2017.

”Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicat.

Astfel, pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 265,573 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 240,925 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,9% faţă de trimestrul al doilea din 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

În primele nouă luni din 2018, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, cu 4,2%, pe seria brută, estimare publicată de INS şi în decembrie 2018. În schimb, INS a revizuit în sus avansul pe seria ajustată sezonier, pe primele nouă luni din 2018, de la 4,2% la 4,3%.

Pe date ajustate sezonier, Produsul intern brut estimat pentru perioada primele nouă luni din 2018 a fost de 700,998 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

În trimestrul al treilea din 2018, în a doua variantă provizorie, dinamica PIB s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale, comparativ cu prima variantă provizorie.

Volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,6 puncte procentuale), de la 102,1% la 102,7%.

În raportul “Global Economic Prospects", Banca Mondială (BM) precizează că economia României va înregistra un avans de 3,5% în 2019 şi de 3,1% în 2020, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie 2018, se arată

De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2018 o creştere a Produsului Intern Brut de 4,1%, în scădere cu un punct procentual faţă de prognoza din iunie. Expansiunea ar urma să se atenueze în 2021, când economia României va înregistra un avans de 2,8%, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Instituţia financiară internaţională estimează că în Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, economia a încetinit la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activităţii economice din Turcia în semestrul doi al anului trecut.

Excluzând Turcia, creşterea regională rămâne neschimbată, la 2,9% în 2018, deoarece încetinirea activităţii economice în ţări ca Bulgaria şi România a fost compensată de accelerarea din estul regiunii, care a beneficiat anul trecut de preţul mai ridicat al ţiţeiului, apreciază BM.

În rândul ţărilor din Europa Centrală, ritmul expansiunii PIB-ului a încetinit în 2018. Slăbirea exporturilor şi lipsa forţei de muncă au afectat creşterea în Bulgaria, Croaţia şi România. În contrast, în pofida lipsei de angajaţi din Polonia, economia acestei ţări a accelerat uşor datorită nivelului solid al consumului şi a investiţiilor.

Politica fiscală din regiune a variat semnificativ, se arată în raportul publicat de Banca Mondială. Turcia s-a angajat să-şi înăsprească politica monetară pentru a reduce inflaţia şi a stopa deprecierea monedei. În România, reducerea impozitului pe venit şi majorarea salariilor în sectorul public au compensat o creştere a contribuţiilor sociale, care au înregistrat anul trecut primul excedent din 2012.

În majoritatea statelor din Europa şi Asia Centrală, politica monetară este stabilă sau relaxată. La finalul lui 2018, nouă ţări aveau ratele dobânzilor mai scăzute decât în urmă cu un an, în timp ce alte trei state au majorat dobânda de politică monetară: România, Ucraina şi Turcia.

În Europa Centrală, lipsa forţei de muncă şi majorarea preţului energiei au dus la creşterea inflaţiei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a dus la depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei de inflaţie, determinând înăsprirea politicii monetare, se arată în raportul "Global Economic Prospects".