MAJORARE PENSII. „Înţelegem foarte bine că există această problemă şi pentru pensionarii din România. Nu este doar un lucru populist ceea ce facem, această creştere de 10%, este şi o datorie morală. Dar acest 10% este ce se poate face acum. (…) 10% înseamnă anul viitor un punct procentual creştere a cheltuielilor bugetare, deci chiar şi 10% înseamnă foarte mult, iar 40% înseamnă România izolată în faţa investitorilor străini. Rămânem izolaţi. Şi înseamnă imediat o destabilizare a finanţelor publice în România. Este un cost mult prea mare, pe care nu putem să-l ducem. 40% (majorare a pensiilor n.r) era un risc major pentru stabilitatea economică într-o perioadă de creştere economică cu 4%. Într-o perioadă de criză economică globală, aşa ceva este dezastru pentru România”, a afirmat Florin Cîţu, la Realitatea Plus.

Coşmar pentru o pensionară din Alba. A primit o pensie mai mică timp de 16 ani din cauza unui „cod greşit”. Statul dă vina tot pe ea 

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Angajări Revolut 2024. Se oferă salarii ofertante, program ...

Jachetele bărbăteşti pentru perioadele de tranziţie – ...

Ministrul Finanţelor a susţinut că Guvernul va găsi o soluţie politică pentru a nu încălca legislaţia prin majorarea cu doar 10% a pensiilor de la 1 septembrie, în contextul în care legea prevede majorarea pensiilor cu 40%, iar PSD are majoritate în Parlament.

„Aceasta o să fie o decizie politică, aşa cum am luat decizia şi pentru a proroga şi legea cu dublarea alocaţiilor. Vom găsi o soluţie. Mai greu a fost să găsim resursele pentru a creşte pensiile şi cu 10%, este un efort bugetar important într-un an în care avem nevoie de investiţii, într-un an în care avem nevoie de a creşte capacitatea de producţie a economiei, de a salva companii, de a salva locuri de muncă. În timp ce noi vorbim de această creştere a pensiilor, sunt zeci de mii, sute de mii de români care au fost în şomaj tehnic, un milion de oameni au fost în şomaj tehnic, şi acolo este un efort bugetar, pentru că am plătit pe de o parte şomajul tehnic, dar ca să îi ajutăm să se întoarcă la locul de muncă avem un program prin care plătim 41,5% din salariu”, a precizat Florin Cîţu.

• Cîţu: Ministerele care au măsuri în planul de investiţii trebuie să vină cu acte normative pentru aplicare în săptămânile următoare

O parte dintre măsurile din Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică vor începe să fie implementate odată cu rectificare bugetară, iar în săptămânile următoare toate ministerele implicate în acest program vor trebui să vină cu măsuri de aplicare şi acolo se va vedea exact costul, a declarat joi seara, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

„Vor fi bani de la buget şi de la Uniunea Europeană. Banii de la buget sunt mai uşor de văzut, pentru că vom începe cu rectificarea bugetară să implementăm o parte din aceste măsuri. În următoarele săptămâni, ministerele implicate şi care au măsuri în acest program vor trebui să vină cu acte normative pentru aplicarea acestui program şi acolo vom vedea exact costul. În ceea ce priveşte sumele de la Comisia Europeană, există deocamdată doar programul SURE prin care se finanţează forţa de muncă şi urmează bugetul pentru următoarea perioadă de execuţie în Uniunea Europeană şi Recovery Fund. Sunt mai multe surse. Eu am învăţat să fiu foarte pragmatic. Da, fondurile europene sunt bune şi vin şi ne ajută în viitor. Noi trebuie să investim astăzi. De aceea veţi vedea la rectificarea bugetară o alocare substanţială pentru a ne asigura că începem aceste proiecte anul acesta, că nu mai stăm cu ele pe hârtie, că nu mai aşteptăm fonduri europene. Vom începe aceste proiecte anul acesta, cu rectificarea bugetară”, a explicat Cîţu la Realitatea Plus.

Acesta a precizat că există nişte resurse în buget, sunt capitole de cheltuieli care nu au fost folosite în totalitate şi vor fi realocate de acolo câteva resurse.

Guvernul a prezentat miercuri Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, document intitulat „Reclădim România”. Conform documentului, „obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern este realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”.

Se au în vedere granturi pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru şi investiţii, programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor, granturi pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor, sprijin pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agroalimentare, programe de finanţare pentru investiţii noi şi pentru relocarea companiilor în România, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţii companiilor, instrumente de creştere a capitalizării companiilor şi de finanţare a investiţiilor, precum şi măsuri de sprijin pentru angajaţi şi companii necesare reluării activităţilor economice, dar şi măsuri de protecţie socială.

Planul elaborat de Guvern vizează infrastructura de transport, infrastructura energetică, infrastructura de sănătate, cea pentru educaţie, investiţii pentru dezvoltarea locală, infrastructura agricolă şi de irigaţii, investiţii de mediu şi infrastructura sportivă.