Guvernele din Polonia și Ungaria vor modificarea constituțiilor

”Axa” antiimigrație din Europa Centrală

Președintele polonez Andrzej Duda a prezentat planul unui referendum constituțional la care cetățenii să decidă dacă apartenența Poloniei la UE și NATO trebuie sau nu să fie garantată prin constituție. Președintele arată că actuala constituție, redactată în 1997, nu a ținut cont de faptul că Polonia va fi membră în cele două organizații.

O altă întrebare la care ar trebui să răspundă polonezii este legata de preeminența legislației UE asupra celei naționale. Apoi, polonezii vor fi întrebați dacă doresc ca vârsta de pensionare a bărbaților să fie de 65 de ani, iar a femeilor de 60 de ani, un aspect extrem de controversat al refiormelor justiției din Polonia, unde s-a urmărit scoaterea la pensie a judecătorilor ce au activat înainte de 1989. O altă întrebare este legată de introducerea în preambulul constituției a unei referiri la ”moștenirea creștină de o mie de ani” a Poloniei. În plus, Duda dorește să consulte populația cu privire la posibilitatea ca șeful statului să aibă o influență mai mare în politica externă și de apărare.

Președintele Duda a precizat că dorește un ”referendum consultativ”, care să aibă loc pe 10 si 11 noiembrie. 11 noiembrie este Ziua Independenței și se vor împlini atunci 100 de ani de la reobținerea suveranității. Despre planul referendar regimului conservator condus din umbră de JaroslawKaczynski se vorbește încă din luna martie. În acest moment, partidul la putere a pregătit 15 întrebări, dar președintele susține că acest referendum constituțional nu ar trebui să aibă mai mult de 10 întrebări, care să fie definitivate până pe 20 iulie. Președintele Duda susține că acest referendum ar putea întări prezența Poloniei în UE, însă opiniile analiștilor sunt contrare – referendumul va deteriora și mai mult relația cu Bruxellesul.

Ungaria, impotriva transferului de populație

La o inițiativă similara pare să se gândească și premierul Ungariei, Viktor Orban, partenerul de ”contrarevoluție iliberală” al polonezului Kaczynski. În emisiunea sa radiofonică săptămânală, Orban a amintit despre un amendament constituțional pe care partidul Fidesz dorește să-l depună în parlament. În cazul de la Budapesta nu va fi vorba despre un referendum, căci puterea deține cele două treimi din voturi necesare pentru a modifica constituția. Premierul a menționat că este bine ca o constituție să fie revizuită o dată la zece ani. Ungaria are o constituție nouă, adoptată în 2011, cnd la putere se afla tot Fidesz, o constituție al carei preambul are mai multe formulări revizioniste și revanșarde, criticate atunci de Comisia de la Veneția, însă mai puțin de Comisia Europeană, mult mai preocupată la vremea respectivă de încercările regimului Orban de a scăpa de austeritate și de misiunea FMI de la Budapesta.

Viktor Orban dorește introducerea unui amendament constituțional prin care să interzică popularea forțată a Ungariei cu cetățeni străini. În plus, va fi amendat corespunzător și Codul penal, astfel încât să incrimineze organizarea imigrației ilegale.

Premierul Ungariei arată că în Europa are loc un transfer de populații care ar urma să-i ajute pe speculatori precum George Soros. Orban spune că e nevoie de o luptă împotriva lui Soros și a ”armatei” sale, care vor sa creeze o Europa multiculturală. ”Nu le plac tradițiile Europei creștine și cred că, dacă ne amestecă cu alte popoare, Europa va fi un loc mai bun. Vor să distrugă Europa pentru că vor să obțină profit mai mare; asta-i natura speculei financiare”, a spus Orban.

În același context legat de imigrație, Orban a salutat faptul că în politica europeană ”au mai apărut câțiva bărbați puternici”, o referire la regimurile din Austria și Italia. ”Noi suntem blânzi în comparație cu noii lideri care au început acum să vorbească”, a spus Orban.

Axa Italia-Austria

Frontul antiimigrație al statelor central-europene nu se limitează la Ungaria si Polonia. Cu ocazia vizitei la Budapesta, premierul Slovaciei, Peter Pelegrini, a susținut împreună cu Viktor Orban decizia noului guvern italian de a refuza intrarea în țară a peste 600 de imigranți recuperați de vasul unui ONG în Mediterana. ”Când am auzit prima dată am spus «În sfărșit!». Vă spun sincer, era atât de deprimant să auzi mereu, timp de ani de zile, că nu ne putem proteja granițele maritime”. Premierul slovac a fost de acord: ”Toată lumea se aruncă în mare, oamenii noștri îi prind, îi pescuiesc din apă și în mod automat sunt transportați în UE. Nu cred că asta înseamnă o apărare complexă a granițelor”.

Curentul ajunge și în Germania, unde ministru de Interne este Horst Seehofer, fostul lider al Uniunii Social Creștine din Bavaria, care se opune politicii Angelei Merkel față de imigranți. Premierul Austriei a declarat că a format o ”axă” împreună cu Seehofer și guvernul Italiei împotriva politicii Merkel, pentru a combate imigrația ilegală. Declarația a fost făcută chiar la Berlin, unde austriacul Sebastian Kurz a amintit că, în urmă cu o săptămână, ministrul de interne din Austria (Herbert Hickl, din partea Partidului Libertății, de extremă dreapta) a pus bazele unei ”axe” împreună cu Matteo Salvini, vicepremier și ministru de Interne în Italia, lider al Ligii Nordului.

Premierul Austriei dorește înființarea unor centre pentru primirea imigranților în afara Uniunii Europene. Refugiații ”vor fi găzduiți aici, însă nu li se va oferi o viață mai bună în Europa Centrală”, a subliniat Kurz. ”Este un proiect la care lucrăm cu un mic număr de state și este confindențial, pentru a spori fezabilitatea lui”, a spus premierul austriac. El rămâne consecvent declarațiilor făcute în 2017, în calitate de ministru de Externe, când a cerut guvernului de atunci de la Roma să nu le permită imigranților ce traversează Mediterana să pătrundă în Italia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3

1 Comentariu

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.