„Inventarul“ lui Kovesi

Imediat după „debarcarea“ sa din fruntea DNA, Laura Codruța Kovesi și-a făcut „inventarul“ celor cinci ani de activitate. Intitulat pompos „Raport privind exercitarea mandatului de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție mai 2013 – iulie 2018“, acest inventar a fost publicat pe site-ul DNA.

Extins pe 22 de pagini, „inventarul“ activității Laurei Codruța Kovesi nu diferă prea mult de textul ultimului bilanț anual al DNA și se concentrează mai ales asupra unor succese îndoielnice, dintre care, ulterior, foarte multe au fost infirmate în instanță.În același timp, nu suflă nicio vorbă despre celebrele protocoale încheiate cu SRI, alături de care DNA a lucrat „umăr la umăr“ în cadrul „Binomului“ care a fost deseori acuzat de exercitarea unei veritabile poliții politice. Și nici despre vraiștea făcută prin anchete de către Negulescu-„Portocală“ ori de șeful acestuia, procurorul Lucian Onea.

Veșnicele „bile albe“

„Prezentul document prezintă activitatea pe care am desfășurat-o pe perioada deținerii funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție în perioada 15 mai 2013 – 5 iulie 2018. În cadrul procedurilor de numire în funcție în mai 2013 și de reînvestire în funcție în luna mai 2016, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat și aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activității manageriale și vor fi prezentate. Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror-șef au fost îndeplinite până în acest moment. Direcția Națională Anticorupție a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă și care își îndeplinește rolul instituțional de a investiga cauze de corupție la nivel înalt și mediu. (…) În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37, după cum urmează: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European. În aceeași perioadă valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA a fost de peste 2 miliarde euro. Câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcția Națională Anticorupție a aplicat legea în mod egal, nu a avut și nu are rețineri în a atinge vârful piramidei rețelelor de corupție, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate și indiferent de averea deținută de aceștia.“

Eșecuri penibile

Acest bilanț pozitiv aduce în minte, în mod firesc, replica unui banc celebru: „Păi, dacă e atât de bine, de ce e atât de rău?“. Unul dintre marile eșecuri, despre care „inventarul“ Laurei Codruța Kovesi nu suflă niciun cuvânt, este dosarul „Microsoft“, a cărui anchetă s-a lungit și s-a lățit până anul acesta, când, pe 18 februarie, anchetatorii DNA au fost obligați să constate că suspecții au fost puși sub acuzare pentru niște infracțiuni deja prescrise. Atunci, pusă în fața acestui eșec de mari proporții (era vorba despre circa 60 milioane dolari), Laura Codruța Kovesi a declarat: „Nu, nu am niciun motiv să demisionez. Ceea ce îmi pot imputa este faptul că ancheta a început la câteva zile după ce faptele s-au prescris. Când am luat cunoștință de această situație, am luat legătura cu Inspecţia Judiciară. Ca șef de instituție, eu nu pot sancționa un procuror. Acest lucru îl poate face IJ“.

Alt mare „rateu“ al DNA aflate sub conducerea lui Kovesi s-a numit dosarul „EADS“, în care DNA anunța punerea sub acuzare a unor premieri, dar și membri ai guvernelor României, care ar fi provocat pagube de alte câteva zeci de milioane de euro. După tot soiul de anunțuri care mai de care mai războinice, DNA a trebuit să constate, până la urmă, că și în această afacere încâlcită faptele deferite justiției erau deja prescrise. La aceste două „rateuri“ de mari proporții se mai poat adăuga și eșecul privitor la „afacerea LukOil“,  care, anchetată de procurorul Negulescu, alias „Portocală“, a anunțat niște fraude cifrate la circa un miliard de euro. O anchetă despre care, după mai bine de patru ani, nu s-a mai auzit absolut nimic.

Jocuri de culise

Dacă în marile dosare de corupție nu a avut niște succese remarcabile, DNA s-a implicat deseori în viața politică, blocând cariera unor personaje pe care, din diverse motive, le-a considerat „indezirabile“. Ultimul venit pe lista eșecurilor DNA s-a numărat Ovidiu Silaghi, fost ministru liberal al Transporturilor în guvernul Victor Ponta, care a fost acuzat de trafic de influență. După o anchetă ce a durat mai bine de cinci ani, DNA a fost nevoită să închidă dosarul, care a fost clasat pe motiv că „fapta nu există“. Amestecul DNA în viața politică s-a văzut deosebit de clar în cazul fostului premier Victor Ponta. Acuzat în dosarul „Turceni – Rovinari“ (dar și pe fondul tragediei de la „Colectiv“), acesta și-a dat demisia de la cârma Guvernului României. Trimis în judecată, sub acuzația de trafic de influență, Ponta a fost achitat, în primă instanță, anul acesta, pe 18 mai. La scurt timp după această decizie, Ponta a declarat: „Mă bucur că în România se poate face dreptate. Îmi pare rău de faptul că asemenea abuzuri şi înscenări s-au petrecut şi se petrec încă în ţara noastră şi mă bucur că există judecători care rezistă la toate presiunile şi îşi fac datoria de a aplica legea“.

Un alt dosar celebru, eșuat de curând, a fost cel în care Radu Mazăre a fost acuzat, în luna mai 2015, de comiterea unor fapte de corupție. Anul acesta, în cursul lunii mai, Mazăre a fost achitat în instanță pentru luare de mită și a primit doar o amendă pentru fals în declarații.

Luna trecută, pe 27 iunie, procurorii DNA au primit una dintre cele mai năucitoare lovituri posibile. Magistrații instanței supreme au dispus, printr-o singură sentință, achitarea a 42 de inculpați, deja condamnați, în primă instanță, într-un dosar deosebit de complex deschis pe numele fostului președinte CJ Argeș Constantin Nicolescu. Considerat principalul vinovat în această afacere extinsă de corupție, Constantin Nicolescu fusese condamnat, pe 5 februarie 2015, de magistrații Curții de Apel București, la 7 ani și opt luni de închisoare pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunilor de „folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, și luare de mită“. Motivul achitării a fost tot cel că „fapta nu există“. Lista eșecurilor DNA este cu mult mai lungă: Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban, Olguța Vasilescu, judecătorul constituțional Toni Greblă, Vasile Blaga și mulți alți politicieni au fost trecuți pe „linie moartă“ după ce DNA i-a acuzat de comiterea celor mai diverse infracțiuni, acuzații infirmate însă în instanță.

Kovesi, numai bună de „reciclat“

În loc să-și ia un timp de autoanaliză a propriei activități profesionale după ce a fost scoasă pe „ușa din dos“ a DNA, Laura Codruța Kovesi este gata să  preia o altă funcție oficială. Surse din domeniul  judiciar susțin că ea ar putea deveni consilier al lui Augustin Lazăr, procurorul general al României. În această funcție ea ar putea să ia locul unuia dintre cei trei consilieri aflați acum în funcție. Este vorba despre Adriana Șandru, Ovidiu Predescu și Ionel Senteș. Iar pentru ca „tacâmul“ să fie complet, Dan Barna, președintele USR, a anunțat că o invită pe Kovesi să se înscrie în partidul său, ba, mai mult, i-a oferit și posibilitatea de a candida la președinția României din partea USR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.