Laura Codruţa Kovesi – Maneaua de adio

Nu vreau să fiu ipocrit, aşa că recunosc deschis: mare bucurie mi-a produs vestea revocării Laurei Codruţa Kovesi! Toată ziua am trăit într-un extaz continuu, de parcă toţi bufonii României se adunaseră să-mi facă mie ziua mai bună, să mă delecteze non-stop, parcă ştiind că exact de astfel de momente aveam nevoie!

A fost mai întîi ora 10. Abia mă trezisem. Deschid televizorul şi văd pupitrul de la Cotroceni. „Ia, să vezi, o demite acum Iohannis pe Kovesi!”, mi-am zis, dar pe ecran apare Mădălina Puşcalău. „Ah, e vorba de alt anunţ”, mi-am zis iarăşi în gînd şi era să schimb postul, însă, înainte să apuc telecomanda, o aud pe Puşcalău: „Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea…” Am tresărit, fiind sigur că acum chiar va urma anunţul revocării. Paşcălău a continuat: „Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”.

Am rămas blocat! Cum, domne, chiar să-i dea Iohannis o asemenea lovitură şefei DNA, pe care se ambiţioneze s-o apere, deşi, cum zic chiar inculpaţii, el a comandat operaţiunea „Black Cube”? S-o pună pe Paşcălău s-o demită pe Kovesi? Să nu apară chiar el, preşedintele, s-o mîngîie măcar pe frunte înainte de a o anunţa că o dă afară din servici? Sincer, recunosc că la o aşa scenă de despărţire nu mă aşteptam, deşi ştiam că momentul revocării era inevitabil.

Am sărit imediat din pat, am făcut rapid un duş, am pus de o cafea şi m-am aşezat comod în faţa televizorului, ştiind că va fi o zi plină. Şi satisfacţia nu a întîrziat.

La ora 11.07 a venit Comunicatul lui Dacian Cioloş: „Știu că multora dintre voi vă vine în gând să vă luați câmpii, să plecați unde vedeți cu ochii… Încrederea că putem mai mult și mai bine ne poate susține. Haideți să rămânem Împreună”. O, Doamne, ce minunăţie de declaraţie! Cioloş, cel căruia chiar DNA i-a dat NUP la cîteva luni după ce fusese inventat ca Prim-ministru, îi oblojea pe susţinătorii lui Kovesi, îndemnîndu-i să vină alături de el în fantomaticul partid pe care Pieleanu îl vede cîştigînd alegerile!

Ora 12.00. Pe ecranul televizorului apar scările de la DNA, în faţa cărora era pupitrul albastru. Apare ea, Zeiţa Anticorupţiei, urmată de vreo 20 de oameni care parcă veniseră direct din stradă, deşi mi se spune că sînt salariaţii DNA. Mă întreb: „Aşa vin ăştia la servici, îmbrăcaţi ca la grătar?” În afară de Marius Iacob (oh, da, clientul meu din Cazul Elodia!), nimeni nu poartă costum, iar femeile par nişte sorcove colorate, perfect asortate cu feţele acelea căzute care trebuiau să mimeze supărarea, la fel ca la moartea dictatorului Kim Jong-il, fostul preşedinte al Coreei de Nord.

Kovesi: „Bună ziua! După cum știți, președintele României a emis decretul de revocare din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, așadar mandatul meu încetează astăzi. Am fost procuror șef al DNA pe o perioadă de 5 ani”. Nu ştiu de ce, imediat mi-a venit în minte o expresie de jargou: „Fost-ai, Lele, cît ai fost…” (continuare imposibil de reprodus, dar pe care o puteţi găsi pe DexOnline la următoarea adresa de Internet: https://dexonline.ro/definitie/fost-ai%20lele%20c%C3%A2t%20ai%20fost/517544).

Vocea începe să-i tremure şi este clar că, dacă nu încheie imediat, va izbucni în lacrimi: „Aş avea un mesaj pentru societate, pentru cetățenii României: Corupția poate fi învinsă. Nu abandonați. Vă mulțumesc pentru atenție!” Hai, dă-mă dracu, ia uite de ce îi arde ei acum, cînd a fost pusă pe făraş şi aruncată la lada de gunoi, de mesaje către societate, de parcă ar pleca într-un zbor ştiinţific pe Marte şi se adresează naţiunii la despărţire!

Dă să plece, după care se întoarce către grătaragii: „Şi vouă vă mulţumesc pentru ce am făcut împreună!” Brusc, aceştia încep să aplaude. Ce e asta, frate, o aplaudă pentru că a fost dată afară şi pentru că au scăpat de ea? Kovesi este emoţionată, duce mîna la inimă, apoi la frunte, ca un salut, şi pleacă agale, legănîndu-se, pe un coridor lung. Undeva, acolo, sînt convins că era o oglindă, în faţa căreia a izbucnit în plîns, aşa cum o fi făcut şi Mariana Rarinca atunci cînd a fost dusă cu cătuşe în arest de către oamenii lui Kovesi doar pentru că îndrăznise să-i ceară Liviei Stanciu restituirea unei datorii!

La doar cîteva minute, se anunţă că interimar în locul lui Kovesi va fi Marius Iacob, artizanul dosarelor contrafăcute, al cadavrelor tranşate pe care nu le-a văzut nimeni, al sinuciderilor ciudate, ca în cazurile Erbaşu sau Anghelescu. Dar, peste numai două ore, am izbucnit iarăşi în rîs: procurorul general anunţă că interimatul de la DNA va fi asigurat de Anca Jurma, fosta consilieră a Codruţei Kovesi, care este fiica fostului procuror general Nicolae Cochinescu! Rîd în hohote: „măi, frate, ăştia sînt complet nebuni dacă în locul fiicei procurorului comunist Ioan Lascu o numesc pe fiica altui procuror comunist, Nicolae Cochinescu”!

Ore întregi am stat apoi în faţa televizorului, butonînd pe telecomandă toate canalele de ştiri, privind cu satisfacţie cum zmeii de pînă mai ieri, care-l îndemnau pe Klaus Iohannis să n-o revoce pe Kovesi, să facă un referendum, să nu respecte decizia CCR, păreau că au venit de pe front şi nu mai ştiau ce să facă: să-i dea două palme lui Iohannis pentru că i-a trădat sau să-i găsească justificări penibile care sînt exact opuse sfaturilor pe care i le-au dat doar cu o zi înainte! C.T. Popescu, Cristian Pîrvulescu se tăvăleau pe la Digi24, alţii pe la Realitatea, alţii pe la B1, alţii pe la Antena 3 sau România TV. Nu există post de televiziune la care să nu-i fi auzit pe Ludovic Orban sau pe Alina Gorghiu, uimiţi că prietenii lor de la USR anunţau cu surle şi turle că nu-l mai susţin pe Iohannis!

Dintr-o dată, mi-am adus aminte de „amicii” mei Mircea Cărtărescu şi Gabriel Liiceanu, profesioniştii slugărniciei, care, după ce-l slujiseră pe Traian Băsescu, s-au lepădat brusc de el cînd nu mai însemna nimic, pentru a-şi căuta solda în alte curţi şi care, de o bună bucată de vreme, se întreceau în laude deşănţate la adresa lui Kovesi.

Primul care a ieşit la rampă a fost Mircea Cărtărescu, care a scris pe Facebook: „Mulțumesc, Laura Codruța Kovesi! Ai fost și ai să rămâi simbolul unei Românii mai bune. Dacă vei candida vreodată la președinție, voi fi primul care te va vota!” Aşa ceva? Fata asta e dată afară din servici şi Cărtărescu o vede preşedintă? Chestia asta pare miştocăreală, dacă nu cumva este un cod între plagiatori!

Mai pe seară, Gabriel Liiceanu, care o vedea şi el acum ceva vreme pe Kovesi viitoarea preşedintă a ţării, s-a dus la RFI pentru a-i şterge simbolic lacrimile. Reporterul îl întreabă: „Ar trebui să mai joace Laura Codruţa Kovesi vreun rol în societate?”, iar Liiceanu, disidentul, filosoful, scriitorul, intelectualul nu găseşte altceva mai bun de zis decît să se facă de rîs cu aceste cuvinte: „Ar fi de dorit, pentru că nu avem mulţi oameni de calibrul ăsta în România în clipa de faţă. Un om de o asemenea onestitate, cinste, profesionalism, inteligenţă… nu se găseşte uşor perechea”! Ce e ăsta, tot un cod al plagiatorilor? În loc s-o liniştească în faţa grelei suferinţe, şi Liiceanu îi ridică tot o odă celei date afară din servici?

Spre noapte o aud pe Ioana Ene Dogioiu cum mătură pe jos cu Klaus Iohannis pentru că a revocat-o pe Kovesi şi, deşi entuziasmul meu ajunsese la paroxism, mă simţeam deja obosit. Nici nu mă mai interesa faptul că această Ioana Ene Dogioiu scrisese acum cîţiva ani că, în tinereţe, Klaus Iohannis şi Codruţa Kovesi fuseseră iubiţi.

În final, butonez pe Antena 3 şi o văd în platou pe Mariana Rarinca! În acel moment, mi-am dat seama că exagerasem cumplit cu bucuriile mele din această zi de luni. Era acolo, în studiou, femeia care a fost arestată timp de şase luni pentru ca apoi să fie achitată în procesul cu Livia Stanciu. Apoi, dosarul său a fost redeschis de Codruţa Kovesi, iar Mariana Rarinca a fost condamnată la trei ani cu suspendare doar pentru a se spăla primul abuz cu al doilea abuz.

Mult mai potolit decît fusesem în acea dimineaţă, am încheiat această zi uitîndu-mă pe site-ul DNA, unde Kovesi postase în miez de noapte Raportul activităţii ei în ultimii cinci ani ca şefă a DNA. Mi-a dispărut imediat orice urmă de amuzament, căci abia acum am înţeles mecanismul de gîndire al Codruţei Kovesi: pentru ea, în ciuda oricăror principii de drept, oamenii liberi nu sînt decît nişte infractori care n-au fost încă arestaţi!

În loc să ancheteze fapte, aşa cum ar trebui să facă un procuror onest, femeia acesta se specializase în executarea unor oameni. O demonstrează chiar acest ultim Raport al ei: „În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 senatori și 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37, după cum urmează: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European”. Vedeţi? Ea nu spune am anchetat următoarele infracţiuni: bla, bla, bla, ci 14 miniştri, 39 deputaţi, 14 senatori! Acest mod de gîndire este specific călăului, care are ca sarcină de serviciu tăierea capetelor de oameni. Meserie care este mult mai bine plătită decît cea a doctorului care salvează vieţi!

P.S. Binomul KK (Klaus-Kovesi) s-a rupt, dar, dacă aş fi în locul lui Liviu Dragnea, n-aş dormi liniştit în nopţile următoare. Mai mult ca sigur, atunci cînd Iohannis a decis să scrie Decretul de revocare al Codruţei Kovesi, era deja pus pe masă un scenariu care să acopere în zilele următoare această înfrîngere de etapă a Sistemului, iar ţinta preferată şi sigură pentru previzibilul atac nu poate să fie decît Liviu Dragnea sau Viorica Dăncilă. Sau amîndoi, la pachet!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.