FONPC: România este singura ţară care şi-a înrăutăţit indicatorii de sărăcie a copiilor

Statul cheltuie mult pentru intervenţii specializate în serviciile de protecţie specială, deşi multe dintre problemele comunitare ar putea fi evitate prin programe de prevenire, a avertizat, joi, FONPC, amintind că România este singura ţară care şi-a înrăutăţit indicatorii de sărăcie a copiilor.

600 afișări
Imaginea articolului FONPC: România este singura ţară care şi-a înrăutăţit indicatorii de sărăcie a copiilor

FONPC: România este singura ţară care şi-a înrăutăţit indicatorii de sărăcie a copiilor (Imagine: Radu Chindris/ Arhiva Mediafax Foto)

Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) a atras atenţia joi, la închiderea proiectului "Dezvoltare strategică pentru apărarea drepturilor copilului", că programele de prevenire în comunităţi şi investiţia în resursa umană calificată ar evita luarea măsurilor speciale de protecţie pentru mulţi dintre copii, iar costurile pe care statul le-ar suporta ar fi mult diminuate.

"Ar trebui să acordăm o atenţie mai mare formării asistentului social din mediul rural, pentru că el este cel care monitorizează respectarea drepturilor copilului în comunitate şi care poate interveni în vederea prevenirii separării copilului de familie", a arătat preşedintele FONPC, Bogdan Simion.

FONPC susţine că aceste lucruri sunt necesare cu atât mai mult cu cât România este singura ţară care şi-a înrăutăţit indicatorii de sărăcie a copiilor, de la 50 la sută la intrarea în UE în 2007 la 51 la sută în 2014, faţă de Bulgaria care plecase de la 61 la sută şi a ajuns la 45 la sută (Eurostat). Un procent de 48,5 din copiii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, după datele Eurostat, ceea ce înseamnă că România este pe locul doi în întreaga Europa. Cei mai vulnerabili şi expuşi sărăciei şi marginalizării sunt copii din mediul rural şi copiii romi.

"Rezoluţia Parlamentului European din 24 noiembrie 2015 referitoare la reducerea inegalităților, în special a sărăciei în rândul copiilor cere statelor membre o mai mare transparenţă şi stabilitea unor ţinte anuale mai clare pentru combaterea sărăciei copiilor (care să fie monitorizare anual) prin asigurarea accesului gratuit şi universal al copiilor la servicii de bază, inclusiv prin acorduri clare cu "entităţo sau instituţii" care pot contribui la reducerea sărăciei, asigurarea drepturilor copilului, inclusiv a dreptului la participare. Dacă aproximativ 1.260.000 de copii din România trăiesc în sărăcie, dintr-un total de aproape 3.800.000, şi numai 58.013 de copii beneficiază de măsuri de protecţie specială în sistemul public (conform statisticilor ANPDCA, la sfârşitul lunii iunie 2015), atunci peste 95 la sută din copiii care trăiesc în sărăcie au nevoie de servicii sociale şi nu beneficiază de acestea în sistemul public", a arătat Bogdan Simion.

El a mai spus că este necesară diversificarea serviciilor acordate copilului, explicând că intervenţia asupra copilului înseamnă intervenţia asupra familiei, iar FONPC a subliniat obligativitatea accesului egal la finanţarea de la bugtul de stat atât a prestatorilor publici, cât şi a celor privaţi, respectiv ONG-urile.

Legat de intrevenţia la nivel judeţean, FONPC a semnalat faptul că direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului (DGASPC) nu au mecanismul prin care să finanţeze servicii sociale ale ONG-urilor în totalitate, putând doar să deconteze costuri directe pe beneficiar, ceea ce duce la fragilizarea sustenabilităţii serviciilor dezvoltate de organizaţiile neguvernamentale.

Experţii spun că pentru o prevenire şi intervenţie eficiente este nevoie de o abordare multi-disciplinară şi intersectorială, în care sistemul social să fie în directă cooperare şi coordonare cu cel de educaţie, sănătate, cu administraţia internă şi celelalte domenii de interes, iar standardele pentru servicii destinate copiilor, fundamentate în 2000 - 2001 şi adoptate în 2004, deşi au fost extraordinare la acel moment, în prezent sunt depăşite.

O altă problemă identificată se referă la managementul de caz, care nu funcţionează în parametrii în care este definit şi nu există supervizare în serviciile sociale.

"O altă problemă este cea a evaluării calităţii serviciilor. În ciuda unei legi noi privind calitatea serviciilor, structurile de evaluare nu sunt bine organizate, iar evaluatorii nu sunt profesionişti bine pregătiţi pentru acest proces. Criteriile de evaluare nu sunt în concordanţă cu realitatea, ci ţin de nişte standarde depăşite şi nerealiste", au mai arătat specialiştii.

De asemenea, în contextul în care o treime din copiii României trăiesc în sărăcie, percepţia despre asistenţă socială atât a factorilor politici, a populaţiei, dar chiar şi a specialiştilor, se opreşte la a da bani, fără a urmări impactul, influenţa acelei prestaţii în îmbunătăţirea situaţiei beneficiarului.

"Ar fi de dorit ca toţi actorii (publici şi privaţi şi cetăţeni) să colaboreze pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii, pentru educaţia copiilor şi pentru protecţia lor", a subliniat Bogdan Simion.

FONPC doreşte să creeze un spaţiu de dezbatere publică pentru analizarea problematicii serviciilor pro-active pentru copil şi familie din perspective diferite pentru ca, în final, să fie îmbunătăţite politica publică şi programele dezvoltate în România pe cinci axe: reforma sistemului de protecţie a copilului în România, procesul de dezinstituţionalizare, serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa, procesul de tranziţie de la îngrijirea bazată pe instituţii la serviciile bazate pe familie şi comunitate şi implicarea societăţii civile în dezvoltarea politicilor publice pentru pentru copil şi familie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici