Bănci și Asigurări

"Să sărbătorim!" Datoria externă a României a crescut în primele patru luni din 2019 cu 3,66 miliarde euro şi a trecut de pragul de 100 miliarde euro, prima dată după 2012

"Să sărbătorim!" Datoria externă a României a...

Autor: Roxana Rosu

13.06.2019, 12:35 6261

Datoria externă totală a României a crescut în primele patru luni din 2019 cu 3,66 miliarde euro, la un total de 103 miliarde euro, din care datoria pe termen lung are o pondere de 68%, arată datele BNR.

Din suma totală, datoria statului este de 38 miliarde lei euro, iar cea privată de 64 miliarde euro.

Datoria externă totală a scăzut din 2012 până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,8 miliarde de euro la finalul lui martie 2019.

În acelaşi timp, PIB-ul ROmâniei a crescut, ceea ce face ca ponderea datoriei externe să se reducă.

La finele lunii aprilie 2019, datoria externă pe termen lung a însumat 69,86 miliarde euro la 30 aprilie 2019, în creştere cu 2,8% faţă de finelel anului trecut.

În acelaşi timp, datoria externă pe termen scurt se ridica la 33,21 miliarde euro, în urcare cu 5,6%.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6%, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 4,8 luni în aprilie, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie a fost de 73,3%, comparativ cu 74,3% la 31 decembrie 2018.

Potrivit estimărilor Băncii Transilvania, raportul dintre datoria externă totală şi PIB va continua tendinţa descendentă pe termen mediu, până la 43.5% în 2021 (minimul din 2006).

Opinie Cristian Hostiuc, ZF: Cu împrumutul extern de 3 miliarde de euro luat de Ministerul Finanţelor în martie, România va depăşi din nou, după şapte ani, o datorie externă de peste 100 de miliarde de euro. Problema este că principalul vinovat nu este guvernul, ci voi, care aţi făcut 65% din această datorie externă

Cu împrumutul pe care l-a luat Ministerul Finanţelor de 3 miliarde de euro de la finalul lunii martie, România va depăşi din nou o datorie externă de 100 de miliarde de euro, nivel unde era la nivelul lui 2012, când soldul era de 100, 875 miliarde de euro.

Atunci încă mai duceam în spate 8 miliarde de euro din datoria către FMI luată în 2009, la începutul crizei.

Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,6 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.

Este adevărat că din 2012 până în 2018, PIB-ul României a crescut de la 132 de miliarde de euro la 202 miliarde euro, ceea ce a făcut ca datoria externă să se reducă ca pondere în PIB de la 75%, la 48%.

Între timp a crescut datoria internă a statului de la 90 de miliarde de lei la finalul lui 2012, la 160 miliarde de lei la finalul lui 2018, pentru că dobânzile la împrumuturile în lei s-au redus de la 6% la 1% sau chiar sub, în 2016-2017.

Între timp, dobânzile la lei au crescut din nou, depăşind chiar 5% la împrumuturile pe 10 ani, iar creşterea inflaţiei la 4% în martie va însemna dobânzi şi mai mari.

Revenind la datoria externă a României, de 99,6 miliarde de euro la finalul lunii februarie, 68 de miliarde de euro este datorie pe termen lung şi 31,3 miliarde de euro este datorie pe termen scurt.

Ca să mergem mai departe, din 99,6 miliarde de euro datorie totală, statul are o datorie de numai 34,7 miliarde de euro, iar restul de 64,9 este datorie privată, a noastră/ a voastră, pe care am făcut-o în ani şi o alimentăm în fiecare zi.

Am un amic care este mândru de afacerea lui, de 12 milioane de euro pe an şi cu o marjă de profit de 20-30%, el fiind în proporţie de 100% importator. În schimb, el este patriot de dimineaţa până seara.

Afacerea lui, pe lanţ, înseamnă o datorie externă pe care o plătim cu toţii.

Când cumpărăm o maşină străină, pe lanţ, facem indirect o datorie externă, chiar dacă o plătim în lei.

Când facem un credit în euro, când o companie privată face un credit în euro, pe lanţ se creează o datorie externă. Când mergem în excursie în afară şi avem euro pe care i-am cumpărat cu lei, pentru acei euro cineva a făcut o datorie externă.

Creşterea importurilor şi implicit creşterea deficitului de cont curent ne-a adus o datorie externă mai mare.

În 2018, deficitul de cont curent a fost de 9 miliarde de euro, provenit în cea mai mare parte din deficitul comercial de 15 miliarde de euro, diferenţa dintre importuri şi exporturi.

Pe de o parte, Ministerul Finanţelor se împrumută în euro pentru a finanţa deficitul bugetar şi a refinanţa datoria externă şi internă actuală, în timp ce noi/voi, cu fiecare import mai adăugăm câteva sute şi miliarde la datoria externă.

În februarie, în numai două luni din an, importurile sunt mai mari decât exporturile cu1 miliard de euro, de patru ori mai mult decât în 2016.

Noroc că ne salvează transportatorii şi IT-iştii, care în primele două luni din an au muncit mult, generând un surplus pe partea de servicii de 1,3 miliarde de euro.

Chiar dacă datoria externă a României ca procent din PIB s-a redus, revenirea ei peste 100 de miliarde de euro atrage atenţia.

Ce atrage atenţia deja şi mai mult, este creşterea datoriei externe pe termen scurt de la 20 de miliarde de euro la finalul lui 2012, la 31 de miliarde de euro în februarie 2019, iar acest trend nu se va opri aşa uşor în lipsa unor corecţii.

Această datorie pe termen scurt este "plătită" de rezervele valutare ale BNR: 72, 8% din aceste rezerve valutare sunt deja mâncate de datoria externă pe termen scurt, o poziţie nu tocmai liniştitoare pentru România. 

Tot ca o comparaţie, datoria externă a statului a crescut de la 22,3 miliarde de euro în 2012, la 34,7 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.

Datoria externă pe termen scurt aparţine sectorului privat, reprezentând cel mai mult activitatea comercială şi mai puţin cea de investiţii, adică noi facem datorie externă pentru importuri, iar statul face datorie externă prin împrumuturi externe pentru a finanţa pensiile şi salariile pentru că investiţiile publice pot fi numărate pe degete. ”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO