Ambasada Ucrainei acuză apariția de informații „distorsionate și manipulatoare” privind Legea minorităților

0
Publicat:

Ambasada Ucrainei la București a publicat pe Facebook o listă de „realizări” pe care le introduce noua lege a minorităților naționale adoptată la finalul anului trecut la Kiev. Legea a fost aspru criticată de liderii români de la București. 

Ambasada Ucrainei a subliniat o serie de „realizări” introduse prin noua lege FOTO Arhivă
Ambasada Ucrainei a subliniat o serie de „realizări” introduse prin noua lege FOTO Arhivă

În ultima perioadă, pe fondul adoptării Legii Ucrainei „Privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina”, în mass-media și discursul public din România, au apărut informații și comentarii de natură distorsionată și manipulatoare care denaturează realitatea”, a transmis ambasada pe Facebook.

Mesajul transmis de ambasada Ucrainei la București continuă: „Cu părere de rău, chiar și în condițiile războiului pe scară largă al federației ruse împotriva Ucrainei, precum și a sprijinului puternic al Ucrainei din partea autorităților și a poporului român, se difusează mituri cu privire la statul, care apără cu prețul vieții cetățenilor săi independența, libertatea și democrația întregii Europe”.

„În acest sens, Ambasada Ucrainei în România consideră important evidențierea unor fapte. Ucraina acordă o atenție deosebită și neschimbată respectării drepturilor minorităților naționale. Legea „Privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina” adoptată în Ucraina este un pas progresiv și semnificativ”, mai arată sursa citată. 

Potrivit ambasadei, „principalele realizări ale Legii sunt, în special:

- afirmarea drepturilor minorităților (comunităților) naționale din Ucraina, în primul rând, dreptul la autoidentificare, libertatea asociațiilor civice și a adunărilor pașnice, libertatea de exprimare a opiniilor și convingerilor, de gândire, de expresie, de conștiință și de religie, de a participa la viața politică, economică, socială, la utilizarea limbii și la educația în limbile minorităților (comunităților) naționale, precum și păstrarea identității culturale a minorităților (comunităților) naționale.

- afirmarea competențelor organului central de autoritate executivă, care asigură implementarea sistematică și cuprinzătoare a politicii de stat în domeniul de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, ce respectă standardele europene.

- afirmarea dreptului de a crea organe consultative cu minoritățile naționale în cadrul organelor executive de stat la diferite niveluri.

- afirmarea posibilității de a crea centre ale minorităţilor naţionale în centre regionale sau localități stabilite, în scopul de a lua în considerare interesele persoanelor aparţinând minorităţilor (comunităţilor) naţionale.

- minoritățile (comunitățile) naționale pot utiliza limba maternă în mass-media, în interacționarea cu autoritățile”. 

De asemenea, potrivit ambasadei, astfel, „Legea îmbunătățește reglementarea exercitării drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, precum și asigurarea standardelor europene de protecție a drepturilor comunităților naționale, în special, prin crearea unor mecanisme adecvate pentru implementarea acestora”.

„Abordările Ucrainei și României asupra procesului educațional au fost convenite în 2021 în cadrul proiectului de Protocol privind colaborarea în domeniul educației între Ministerul Educației și Științei al Ucrainei și Ministerul Educației al României. Acesta este un document solid care prevede implementarea unor măsuri comune pentru a asigura condiții corespunzătoare de educație în limba maternă pentru reprezentanții minorității române din Ucraina și reprezentanții minorității ucrainene din România. Ne așteptăm la semnarea acestui document”, a mai susținut sursa citată. 

De altfel, ambasada a mai argumentat că „subiectul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost abordat, în special, în cadrul recentelor convorbiri telefonice dintre Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, și Președintele României, Klaus Iohannis, dar și dintre Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, și Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu”, fiind „definită secvența pașilor suplimentari pentru a asigura, în oglindă, drepturile corespunzătoare”.

„Reieșim în continuare din importanța excepțională de consolidare a încrederii reciproce și cooperării dintre Ucraina și România în contracararea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și prevenirea difuzării manipulărilor care pot diviza și juca în mâna agresorului”, a mai transmis ambasada.

Ce prevede noua lege și cum explică specialiștii

Specialiștii contactaţi de „Adevărul” consideră că Ucraina ar trebui să se adapteze la cerinţele europene, însă susţin că, deşi noua lege este făcută într-un context de război, reprezintă rezultatul faptului că statul vecin nu este un model din punct de vedere al democraţiei.

Specialiţii contactaţi admit că legea controversată din Ucraina priveşte minorităţile rusofone, pe fondul războiului, însă consideră că aceasta ar putea fi îmbunătăţită astfel încât să respecte standardele europene, în condiţiile în care Ucraina vrea sa fie membru UE.

Ministerul de Externe român a menționat că în legea adoptată pe 13 decembrie persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene.

  Potrivit informațiilor transmise, „persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general. 

Totodată, conducerea ministerului a transmis că „solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare”.

Privind accelerarea procesului de aderare la UE, ministerul a subliniat că „a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii”.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite