Legile Justiției trec de Guvern. Iohannis, rol central în numirea și revocarea procurorilor-șefi
0Cabinetul Ciucă face primul pas pentru modificarea legilor Justiției, prin adoptarea de către Guvern. În noua formă, șeful statului având un rol mult mai mare în numirea și revocarea procurorilor-șefi
La doi ani de când început munca pentru redactarea unui nou pachet de legi pe Justiție – adică Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii –, Guvernul adoptă cele trei acte normative, care vor merge pe masa Parlamentului, unde o comisie specială va fi înființată pentru a analiza și trece pe cale legislativă actele normative.
În discursul de la ședința de Guvern, premierul Nicolae Ciucă a subliniat că „procesul în care s-a derulat elaborarea pachetului de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate”, în timp ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat că asigură independența magistraților, separarea carierelor de procuror și judecător, dar și responsabilizarea Justiției, putând fi „o bază bună” pentru discuțiile din Parlament.
Iohannis recâștigă din atribuții
Prin noua formă a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, rolul președintelui Klaus Iohannis crește. În cazul numirii procurorilor-șefi (adică de la Parchetul General, DNA și DIICOT, cu mandate de trei ani, cu posibilitate de prelungire o singură dată), Iohannis îi poate refuza motivat de câte ori vrea, fiind obligat ca în 60 de zile să prezinte și explicația scrisă a refuzului. În actuala formă, adoptată în epoca Dragnea, Iohannis putea refuza o singură dată și nu exista termenul în care trebuia să vină cu explicația.
De asemenea, o noutate și o sporire a rolului șefului statului e aceea că poate refuza revocarea unui procuror-șef doar pentru motive de legalitate. În prezent, președintele era obligat să demită un procuror-șef, în urma solicitării ministrului Justiției, cum s-a întâmplat cu Laura Codruța Kövesi, în 2018.
De asemenea, crește vârsta minimă de experiență pentru numire a celorlalți procurori care vor să fie în funcții de conducere în Parchetul General, DNA sau DIICOT, de la 10 ani la 12 ani. În cazul procurorilor-șefi a rămas vârsta minimă în domeniu de 15 ani, cu toate că în timpul discuțiilor fusese avansată varianta cu 12 ani. Tot în acest proiect e prevăzut că judecătorii sau procurorii care pleacă la CCR pe un mandat de magistrat, de nouă ani, rămân cu postul rezervat și se pot reîntoarce după expirarea mandatului.
Noi forme de conducere
În proiectul de lege privind organizarea judiciară sunt propuse modificări ale formei conducerilor colegiilor de la nivel de curți de apel și de la tribunale. Nu mai sunt formate din președinte și șase judecători (Curți de Apel), respectiv președinte și încă doi sau patru judecători (tribunale și judecătorii), ci președintele entității, vicepreședintele sau vicepreședinții, șefii de secții și încă doi judecători aleși din adunarea generală.
La Legea CSM iese din ecuație cuvântul Inspecție Judiciară la revocarea unui membru al Consiliului, fiind eliminat acel articol. Rămân alte două motive de revocare: dacă un membru al CSM nu mai întrunește condițiile de la alegere sau dacă între timp i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară, măsura fiind definitivă.
Critici ale Opoziției și ale societății civile
Stelian Ion (USR), fost ministru al Justiției în Guvernul Cîțu, a criticat noua formă a legilor Justiției, fiind de părere că nu corectează modificările aduse în 2017-2018 de comisia condusă de Florin Iordache, responsabilă de redactarea lor. „Problema este că, în loc să fie corectate şi modernizate, aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra Justiţiei şi să consolideze puterea reţelei antireformiste create chiar în interiorul magistraturii”, a precizat Ion, într-un comunicat de presă.
Și din zona societății civile au fost critici, de la organizația Expert Forum la asociațiile din domeniu, ca Asociația Forumului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor. Printre problemele invocate sunt dispariția prevederilor legate de numirea și revocarea polițiștilor din poliția judiciară prin ordin al Procurorului General. Întrebat de această problemă, Predoiu a subliniat că forma actuală e un compromis între Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Public, legea putând fi îmbunătățită în Parlament, dar și că se va veni cu o altă lege care se va ocupa de poliția judiciară.
O a doua nemulțumire e puterea foarte mare a procurorului general, care ar putea infirma soluțiile procurorilor subordonați. Ministrul Justiției punctat că solicitarea a plecat de la CSM, „pe linia de definire a procurorului ierarhic superior”, iar numărul unu din Ministerul Public nu poate infirma soluțiile procurorilor de caz din cadrul DNA și DIICOT.
Se încarcă comentariile...
