"Respinge, ca nefondate, apelurile formulate Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și apelantul parte civilă Matei Cristian împotriva sentinței penale nr. 633 din 7 decembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul 3297/1/2020. Obligă apelantul parte civilă Matei Cristian să-i plătească inculpatului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu suma de 5.950 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cauză, reprezentând onorariul parțial al apărătorului ales", se arată în minuta deciziei.

Tăriceanu a fost trimis în judecată de Parchetul General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat și nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deși acesta din urmă avea o decizie definitivă dată de judecători prin care a fost declarat incompatibil și nu mai putea ocupa o funcție publică.

În primă instanță, Tăriceanu și Cristian Marciu au fost achitați de un complet de trei judecători de la ICCJ, după ce chiar procurorul de ședință desemnat în acest caz, Irina Kuglay, a solicitat achitarea pe motiv că textele de lege în baza cărora fostul președinte al Senatului a fost trimis în judecată "generează confuzie".

Irina Kuglay a luat această decizie fără a se consulta cu procurorii care au făcut ancheta în acest caz.

Ulterior, Parchetul General a făcut apel.

Parchetul General susținea că, potrivit Legii nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcția de senator (avea interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă și irevocabilă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exercițiul autorității de stat, a participat la ședințele Senatului, a făcut parte din comisii permanente și speciale ale Senatului, a avut inițiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări și interpelări, susțineau procurorii.

Față de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii rețineau că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice unei funcții de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului desenator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor) și nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, "a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcția desenator poziția următoare".

Procurorii mai explicau că, prin neîndeplinirea obligațiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exercițiul autorității de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituțională și nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzați de abuz în serviciu, ei neavând atribuții de funcționari.

Tăriceanu mai are pe rol un dosar la Instanța supremă, în care este judecat pentru că ar fi primit o mită de 800.000 de dolari în dosarul licențelor Microsoft.

De asemenea, el a mai fost implicat și într-un dosar legat de retrocedarea frauduloasă a Fermei Băneasa, în care a fost achitat pentru mărturie mincinoasă.