"În cauza cunoscută generic sub denumirea de 'Dosarul Ursu', în care PÎCCJ - Secția parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată pe data de 1 august 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat în cursul zilei de astăzi (miercuri - n.r.) o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaților, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 27 iulie", se precizează într-un comunicat al PICCJ, citat de Agerpres.

.În cuprinsul cererii de revizuire, menționează sursa citată, procurorii Secției judiciare din cadrul PÎCCJ au arătat că aceasta se bazează pe fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei privind pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.

"În mod concret, pe 19 septembrie, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție înscrisuri conținând date și informații, însoțite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante și necesare înțelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei, acestea fiind completate pe 26 octombrie cu o serie de noi documente", spune Parchetul.

Totodată, în vederea documentării imparțiale și competente a realităților regimului comunist, cu precădere în ceea ce privește funcționarea aparatului de represiune a acestuia, dar și a celorlalte instituții ale regimului, PÎCCJ menționează că a solicitat acordarea sprijinului științific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", precum și al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenție guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului.

Astfel, PICCJ precizează că la data de 20 octombrie a fost înaintat Materialul documentar întocmit de IICCMER, în colaborare cu Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", însoțit de un material sintetic referitor la cazuistica și încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989.

"Așa cum se evidențiază în cererea de revizuire, faptele și împrejurările noi relevante din aceste materiale susțin o cu totul altă situație de fapt decât cea reținută de instanță și se circumscriu adevărului istoric, care a stabilit că represiunea a fost o trăsătură permanentă a regimului comunist, conflictul dintre societate și regim a reprezentat o constantă, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicând orice manifestare publică pe care o considera drept un pericol la adresa stabilității sale și disimulând represiunea politică prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Miliție, ca paravan al acțiunilor de poliție politică", explică Parchetul General.

Prin urmare, prin raportare la documentele menționate, procurorii au apreciat că rezultă date și împrejurări noi care nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei și care pot conduce la o soluție diametral opusă celei pronunțate, solicitând Curții de Apel București admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii atacate și, rejudecând, condamnarea a doi dintre inculpați și încetarea procesului penal față de cel de-al treilea (decedat în timpul judecății) pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase, arată PICCJ.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, pe 27 iulie, achitarea definitivă a foștilor ofițeri de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase.

Instanța supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori și Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menținută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel București.