Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat joi că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România, din cauza legii votate recent de Parlament care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. Actul normativ a eliminat raportarea anonimă a faptelor de corupție. De asemenea, Kovesi critică întârzierea considerabilă a autorităților de la București privind alocarea personalului pentru biroul EPPO din România.

Laura Codruta Kovesi la EPPOFoto: Kenzo Tribouillard / AFP / Profimedia Images

Redăm integral comunicatul Parchetului European condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi:

• "Avertizorii de integritate sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de anchetă și de urmărire publică.
• Transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor) are, prin urmare, o relevanță operațională directă pentru Parchetul European.
• Dacă nu reușiți să protejați avertizorii, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.
• Procurorul-șef european a reținut că la 29 iunie 2022 Camera Deputaților din România a adoptat în cele din urmă o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor.
• Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.
• Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect de descurajare a potențialilor avertizori din România, afectând negativ nivelul de detectare a fraudelor cu bani UE.
• De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent ce asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire publică în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv fraudă fiscală, corupție sau alte încălcări ale Dreptului Uniunii referitoare la punerea în aplicare a bugetul Uniunii sau la protecția intereselor financiare ale Uniunii.
• În plus, este important de amintit că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă privind alocarea pentru biroul EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunile sale.
• Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu ultimele evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE ( nr- condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept)".

În decembrie 2020, Parlamentul European a aprobat Regulamentul menit să protejeze fondurile Uniunii Europene împotriva utilizării abuzive de către guvernele UE care încalcă principiile statului de drept. Prin noul Regulament, plăţile din bugetul UE pot fi blocate pentru ţările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene.

Noua lege va fi aplicată atunci când fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv, în cazurile de corupţie sau fraudă. Actul normativ poate fi aplicat şi dacă au exista încălcări sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, precum democraţia sau independenţa sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează - sau riscă să afecteze - gestionarea fondurilor UE.

Mai multe ONG-uri vor sesiza Avocatul Poporului

Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind protecția avertizorilor de integritate, pentru transpunerea unei directive europene, contestat puternic de opoziție.

În forma adoptată în plen a fost eliminată posibilitatea raportării anonime și a fost introdusă condiția de a divulga public informații doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern și extern.

Mai multe organizaţii, printre care ActiveWatch şi Funky Citizens, au anunțat că vor sesiza Avocatul Poporului referitor la proiectul privind protecţia avertizorilor în interes public adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, şi atrag atenţia că România riscă să intre în procedură de infringement, pentru că actul normativ transpune selectiv Directiva europeană în materie.

Sesizarea care va fi trimisă Avocatului Poporului este semnată şi de mai mulţi avertizori de integritate.

"Coaliţia PSD-PNL-UDMR-Grup Minorităţi nu doreşte protecţia avertizorilor de integritate - persoane care, dezvăluind încălcări ale legii, contribuie la prevenirea şi combaterea corupţiei. Prin amendamentele aduse, marţi, proiectului de lege privind privind protecţia avertizorilor în interes public, de către Comisia Juridică şi adoptarea în plen a acestora, miercuri, mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate sunt diminuate, sunt încălcate prevederi constituţionale şi România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie", au transmis reprezentanţii organizaţiilor semnatare.

Aceştia atrag atenţia că legea adoptată de Parlament a eliminat raportarea anonimă, deşi acest aspect reprezintă "o măsură efectivă de protecţie" pentru avertizori.

Reprezentanţii ONG-urilor semnatare au menţionat că avertizorii de integritate sunt "descurajaţi din start" să raporteze încălcările legii, ştiind că majoritatea celor care au raportat până în prezent au fost "persecutaţi" în instituţiile din care fac parte. Mai mult, raportarea anonimă reprezenta o "practică eficientă" şi în sectorul privat, prin care erau prevenite "riscuri operaţionale şi reputaţionale", au semnalat sursele citate.

Conform acestora, legea adoptată de Parlament îngrădeşte posibilitatea de divulgare publică a cazurilor de încălcare a legii, dincolo de prevederile Directivei europene în materie şi sub standardele deja stabilite prin Legea nr. 571/2004. Pentru a putea divulga public încălcările legii, avertizorii de integritate trebuie să aştepte minim trei luni de la data la care au raportat atât pe canalul intern (în cadrul instituţiei din care fac parte), cât şi pe cel extern (către alte instituţii ale statului sau Agenţiei Naţionale de Integritate). Astfel, legea adoptată de Parlament diminuează nivelului protecţiei deja existent prin Legea nr. 571/2004.

Legea adoptată de Parlament transpune selectiv Directiva europeană în materie, ceea ce va declanşa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Nu au fost transpuse articole cheie din Directivă, printre care se numără cele ce vizează protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidenţialităţii, protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificaţi, se mai arată în comunicat.