Antena Meniu Search
x

Scandalul banilor UE pentru fermierii români. Iohannis: Am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles. Șeful statului a dat asigurări că România va continua să sprijine Republica Moldova și nu va lăsa statul vecin "pradă dezinformării ruse". (...) Nu putem accepta ca un stat mare și puternic să facă ce vrea pe glob, "de aceea suntem de partea Ucrainei", a mai transmis președintele român de la Bruxelles. 

de Redactia Observator

la 23.03.2023, 13:51

Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro, de la Bruxelles
Klaus Iohannis participă la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro, de la Bruxelles - Facebook

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, cu privire la suma propusă de Comisia Europeană pentru România drept compensaţie pentru fermieri, că este posibil ca datele furnizate de Ministerul Agriculturii să nu fi fost "gândite profund", adăugând, totodată, că ar fi trebuit CE să ţină cont de sacrificiile imense făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii. Şeful statului a mai transmis că este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă dezinformărilor şi atacurilor hibride din partea Rusiei şi comentat problema pensiilor speciale şi a aderării României la Zona Euro.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Redăm mai jos răspunsurile oferite de preşedintele Iohannis la întrebările jurnaliştilor:

Pe acelaşi subiect

Jurnalist: România a fost printre primele state care au semnat contracte în cadrul mecanismului comun de achiziție de muniție. În aceste condiții, România va cumpăra atât pentru stocuri proprii, dar și pentru Ucraina și care este valoarea totală a contractului pentru România?

Președintele României: România de principiu a fost de acord cu acest proiect. Este o abordare europeană, nu este o abordare națională și noi o sprijinim. Ea este gândită să se desfășoare cu bani europeni, deci cu finanțare europeană, și printr-o agenție europeană, deci nu se țintește achiziție de tip național. Şi noi credem că este o abordare foarte bună, de aceea suntem de acord cu ea.

Iohannis: Nu putem lăsa Rusia să facă ce vrea pe glob

Jurnalist: Un sondaj recent făcut la nivel european arată că românii sunt printre cei care își doresc să se termine mai repede războiul din Ucraina, chiar cu prețul pierderii unor teritorii și cu reducerea sprijinului pe care, de pildă, și România îl acordă ucrainenilor. Rusia nu a fost niciodată populară în România și întrebarea este dacă acest discurs prorus mai degrabă se datorează poate și faptului că autoritățile din România comunică mai puțin pe acest subiect, ca să fie clar pentru toată lumea cât de periculos este ce face Rusia în Ucraina.

Președintele României: Cred că este foarte important să vedem ce vrem noi să facem ca și stat. România este un stat care este construit pe valori și principii. Noi sprijinim Ucraina, fiindcă așa este corect. Noi nu putem să trecem peste faptul că Rusia a încălcat toate normele internaționale, Rusia a atacat un stat independent și încearcă să acapareze părți din Ucraina. Asta nu se poate și nu poate fi acceptat. Pe de altă parte, sigur, orice război creează un stres major și cu cât ești mai aproape de război, cu atât stresul este mai mare. E foarte ușor de înțeles de ce românii își doresc pace. Cu toții ne dorim pace, însă pacea nu poate fi obținută cu orice cedare. Dacă în acest război se cedează prea ușor, toată arhitectura internațională va dispărea și va dispărea, fiindcă atunci și alții vor crede că este posibil să acapareze teritorii sau chiar state mai mici și mai slabe din punct de vedere militar. Trebuie să vedem întreaga imagine, arhitectura internațională. Echilibrul global pe care l-am construit cu multe sacrificii și foarte greu după Al Doilea Război Mondial este destinat unui echilibru rezonabil, uman, corect. Toată lumea are dreptul să trăiască, și indivizii, și statele. Nu poate fi acceptat ca un stat mare și puternic să facă ce vrea pe glob. Şi de aceea suntem de partea Ucrainei. Condițiile în care se poate negocia pacea vor fi găsite de cei implicați. Nu poate nimeni peste capul ucrainenilor să înceapă să spună cum se negociază pacea. Asta trebuie să facă ucrainenii și rușii trebuie să o accepte. Cam aici suntem. Iar ajutorul pe care îl dăm Ucrainei îl dăm fiindcă suntem convinși că așa este corect și așa trebuie să procedăm ca Ucraina să-și poată manifesta dreptul la libertate, la suveranitate, la integritatea granițelor.

Jurnalist: Domnule Președinte, ieri, în comisia PETI a Parlamentului European a existat o dezbatere pornind de la o petiție depusă de societatea civilă în urma vetoului de care Austria s-a folosit pentru a stopa intrarea țării noastre în Spațiul Schengen. Această petiție urmează să se transforme într-o rezoluție prin care se va arăta că Austria încalcă Tratatul Uniunii Europene, Art. 2 - Egalitatea între statele membre. A intervenit și un element nou, de astă dată în ceea ce privește protecția mediului. KPMG a realizat un studiu prin care arată că din cauza camioanelor care sunt oprite la graniță, 46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emanate. În ce măsură astfel de inițiative din partea societății civile pot influența procesul politic și dezgheța relațiile dintre cele două țări? 

Președintele României: Ca atare, aceste inițiative sunt salutare, fiindcă e bine să se știe că nu numai noi, politicienii, ne dorim ca România să intre în Schengen, nu numai noi ne dorim să protejăm mediul. Este bine să avem sprijinul societății civile, al oamenilor simpli și să știm că și ei își doresc aceste lucruri și ei își doresc un mediu mai curat. Dacă prin astfel de inițiative procesul propriu-zis va fi accelerat, vom vedea. În realitate, procesul se desfășoară acolo unde s-a desfășurat din capul locului. Parlamentul European de mult a dat rezoluții de tipul acesta, că România și Bulgaria trebuie să fie parte din Schengen, însă legea este că se votează în Consiliul Uniunii, în formatul JAI, deci acolo se ia decizia. Sigur că pentru a ajunge la o decizie favorabilă, toată lumea trebuie să se implice și politic, începând de la Președinte, la premier, ministrul de interne, ministrul de externe și așa mai departe. Toată lumea colaborează pentru a obține acest rezultat. De data aceasta este complicat, fiindcă Austria, din motive electorale interne, se opune extinderii Schengen.

Iohnnis, supărat pentru banii acordaţi fermierilor români

Jurnalist: Fermierii din România, dar și ministrul Agriculturii se declară nemulțumiți de sumele primite, compensație pentru cereale de la Comisia Europeană. Dumneavoastră ce explicații ați primit și dacă considerați că se face cineva vinovat pentru acest lucru?

Președintele României: Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și  este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei.

Iohannis, despre eliminarea pensiilor speciale: Nu cred că este cazul să dau eu sugestii

Jurnalist: Se discută, domnule Președinte, în această perioadă, în țară și la nivel european, despre pensiile speciale din România, jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. Comisia a transmis un răspuns destul de tranșant autorităților de la București, prin care le-a spus foarte clar că proiectul aflat acum în Parlament, nu îndeplinește nici pe departe cerințele Comisiei Europene și angajamentele luate de România în fața Comisiei Europene. Se avansează pe scena politică de la București inclusiv posibilitatea renunțării la bani europeni pentru salvarea pensiilor speciale. Au adus argumente, în opinia lor, pertinente, liderii de la București. Cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei situații?

Președintele României: Trebuie să vedem fondul problemei. Sistemul de pensii trebuie să fie sustenabil. Asta înseamnă, mai simplu spus, că pensionarii trebuie să își primească drepturile pentru o viață muncită, dar trebuie să avem grijă ca și peste 10, peste 20, peste 30 de ani pensionarii să-și primească pensia. Asta înseamnă ca sistemul să fie sustenabil și scopul reformei sistemului este acesta. Reforma nu se realizează pentru a lua anumiți bani de la unii sau pentru a da bani la alții, ci pentru a crea un sistem corect, sistem echitabil și un sistem sustenabil și exact asta trebuie să fie proiectul pe care mă aștept să îl înainteze ministerul de resort, Guvernul și să fie promovat de coaliție. Nu cred că este cazul să dau eu sugestii de la un microfon din Bruxelles celor care lucrează pe proiectul de pensii, dar trebuie să ne amintim care este fondul discuției și fondul este acesta. Pensionarii au dreptul la pensia lor, la o pensie din care pot trăi, o pensie care se calculează echitabil pentru toată lumea și care este garantată à la longue.

Iohannis: Nu cred că este realist să fixăm un termen pentru a adera la Zona Euro

Jurnalist: Anul trecut, România nu îndeplinea toate criteriile pentru a adera la Zona Euro, spunea Comisia Europeană. În urmă cu o săptămână, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, ne spunea că dacă îndeplinim toate reformele prevăzute în PNRR 100% avem șanse să avansăm calendarul 2026, față de 2029 cum este trecut în acest moment. Este fezabil acest calendar pentru aderarea României la Zona Euro, 2026, nu 2029?

Președintele României: În condițiile în care avem crize suprapuse, criză energetică, avem probleme majore cu industria europeană, căutăm soluții pentru competitivitate europeană, avem o inflație mare, este destul de complicat de dat un termen. Eu nu cred că în acest moment este realist pentru România să fixeze orice termen pentru intrarea în Zona Euro. Criteriile pentru intrarea în Zona Euro sunt cunoscute, sunt multe criterii. Există o perioadă de preaderare. Eu cred că în acest moment România încă nu îndeplinește aceste criterii și, atunci când vom îndeplini majoritatea criteriilor, putem să începem să ne facem un plan mai concret când să intrăm în Zona Euro, dar acum mie mi se pare un pic riscant să dăm un termen.

Jurnalist: Aţi spus că este inadmisibil să lăsăm Moldova prada atacurilor hibride ale Rusiei. În urmă cu o lună, România a pus pe masa Consiliului Afaceri Externe o propunere pentru ca entitățile pro-ruse din Republica Moldova să fie ținta unor sancțiuni, unui pachet de sancțiuni. Care este situația, care este discuția în acest moment în legătură cu acest pachet de sancțiuni și ce șanse are ca până la finalul președinției suedeze să se transforme chiar într-un pachet de sancțiuni?

Președintele României: Discuțiile continuă și vor continua până când vom găsi soluții comune. România este foarte fermă în această privință, însă, știți bine, nu suntem singuri și trebuie să fie toată lumea - atenție! -, toată lumea de acord cu un pachet de sancțiuni. Este doar o fațetă din ce trebuie făcut pentru ca Moldova să treacă cu bine prin această fază dificilă. Mai sunt şi multe alte lucruri și sunt destul de optimist că vom reuși să creștem implicarea europeană în soluționarea problemelor moldovenești. 

Iohannis, prezent la reuniunea Consiliului European 

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea Consiliului European va debuta cu un dejun de lucru cu secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, în cadrul căruia vor fi abordate situaţia din Ucraina, în special securitatea alimentară şi procesul de reconstrucţie, schimbările climatice şi demersurile în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

În cadrul sesiunilor de lucru, liderii europeni vor discuta despre situaţia din Ucraina, cu accent pe menţinerea sprijinului pe toate palierele, inclusiv în domeniul militar în contextul deciziei recente de facilitare a furnizării de muniţie. Discuţiile se vor concentra şi pe măsurile de asigurare a competitivităţii UE pe termen lung şi de consolidare a Pieţei Unice, la 30 de ani de existenţă. Pe agenda reuniunii se află şi situaţia în domeniul energiei, cu accent pe demersurile de pregătire pentru viitorul sezon rece şi avansarea propunerii de reformă a pieţei energiei electrice.

Este prevăzută, totodată, o informare din partea Comisiei Europene privind progresul în implementarea Concluziilor Consiliului European din februarie referitoare la migraţie. Administraţia Prezidenţială precizează că, în acest sens, o contribuţie concretă o reprezintă şi proiectul pilot agreat recent de România cu Comisia Europeană pentru valorificarea bunelor practici la frontiera cu Serbia.

Liderii europeni vor trece în revistă şi ultimele evoluţii în domeniul relaţiilor externe, pe agendă figurând subiecte precum sprijinul pentru Turcia şi Siria în contextul seismelor care au afectat cele două ţări, situaţia din Belarus, evoluţiile recente în Dialogul Belgrad - Priştina facilitat de UE şi agrearea "Acordului Windsor" între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

În cadrul Summitului Euro în format extins vor fi discutate situaţia economică din UE şi coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creşterii rezilienţei economiilor europene. Liderii vor mai aborda avansarea Uniunii pieţelor de capital, precum şi finalizarea Uniunii Bancare.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

35 de lei kilogramul de carne de miel înainte de Paşte. Consideraţi preţul acceptabil?

Observator » Stiri politice » Scandalul banilor UE pentru fermierii români. Iohannis: Am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii