Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov. Polemici renăscute în Rusia

semnarea pactului Ribbentrop-Molotov
Getty

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşi.

Unii ruși cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, relatează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi, scrie Agerpres.

''Chiar în ziua de azi, tot ce se întâmplă în Ucraina şi în Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care încă nu a fost lămurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorică definitivă'', afirmă Grigori Iavlinski, liderul liberal rus.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova pe 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ''... au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est'', semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Citește și
Crima din Crângași. Momentul în care bărbatul de 46 de ani este omorât în bătaie, surprins de o cameră. De la ce a pornit conflictul | VIDEO

''Sunteţi siguri că este autentic ? Pare a fi o copie'', a comentat unul dintre neîncrezătorii vizitatori ai expoziţiei.

Documentul, cunoscut şi ca ''Pactul Communazi'' (asociere a termenilor ''comunism'' şi ''nazism''), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

''Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franţa privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înţeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia'', spune Nikita Petrov, istoric în cadrul organizaţiei pentru drepturile omului Memorial.

Totuşi, publicarea acestui document istoric nu a făcut ca vreuna dintre taberele formate în rândul cetăţenilor ruşi să-şi modifice opiniile, ba dimpotrivă, ele îşi susţin cu şi mai multă înverşunare punctele de vedere, fiind vorba despre rolul URSS într-un conflict în care au murit peste 26 de milioane de ruşi.

''Uniunea Sovietică are aceeaşi responsabilitate ca şi Germania pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial'', insistă Nikita Petrov.

Preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp. Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru două săptămâni mai târziu.

''Dacă nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reuşit să obţinem 2-3 luni de rezistenţă eroică a Armatei Roşii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala'', susţine fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.

El apără poziţia conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că ''istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deşi protocolul este o încălcare a dreptului internaţional''. ''Rusia nu doreşte să recunoască această crimă internaţională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei şi ingerinţa în Ucraina'', adaugă el.

Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deşi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.

Însă mulţi istorici ruşi consideră că Stalin nu doar că nu a câştigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reuşit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofiţeri superiori, respectiv generalii şi comandanţii de divizii.

''Noi, ruşii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei'', deplânge Nikita Petrov.

Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-şi extinde ''spaţiul vital''.

Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizaţia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marş între ambasadele celor trei state baltice, ţări pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forţată pe orbita comunistă şi mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO “Mi s-au oferit 200.000 de euro pe lună pentru a deveni escortă de lux”. Ce s-a întâmplat cu una dintre cele mai de succes sportive
FOTO “Mi s-au oferit 200.000 de euro pe lună pentru a deveni escortă de lux”. Ce s-a întâmplat cu una dintre cele mai de succes sportive
Citește și...
Franța a declarat stare de urgență și desfășoară militari pe una din insulele sale
Franța a declarat stare de urgență și desfășoară militari pe una din insulele sale

Premierul francez Gabriel Attal a anunţat miercuri desfăşurarea de militari "pentru a securiza" porturile şi aeroportul din Noua Caledonie, care se confruntă cu un val de violenţe.  

Primele cuvinte ale atacatorului care l-a împușcat pe Robert Fico. Cum și-a motivat gestul
Primele cuvinte ale atacatorului care l-a împușcat pe Robert Fico. Cum și-a motivat gestul

Atacatorul premierului Robert Fico ar fi mărturisit public de ce l-a împușcat pe politician. Juraj Cintula, un poet pensionar, nu era de acord cu politicile guvernamentale.

Arma ucraineană pe care rușii nu o pot opri. A făcut ravagii pe teritoriul Rusiei
Arma ucraineană pe care rușii nu o pot opri. A făcut ravagii pe teritoriul Rusiei

O dronă cu rază lungă de acțiune dezvoltată de Ucraina este responsabilă pentru marea majoritate a atacurilor reușite ale Kievului asupra rafinăriilor de petrol rusești, relatează Ukrainska Pravda.

Recomandări
Primele cuvinte ale atacatorului care l-a împușcat pe Robert Fico. Cum și-a motivat gestul
Primele cuvinte ale atacatorului care l-a împușcat pe Robert Fico. Cum și-a motivat gestul

Atacatorul premierului Robert Fico ar fi mărturisit public de ce l-a împușcat pe politician. Juraj Cintula, un poet pensionar, nu era de acord cu politicile guvernamentale.

Din 2015, fermierii din România au încasat peste două miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile de la U.E.
Din 2015, fermierii din România au încasat peste două miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile de la U.E.

Banii europeni nu vor fi pompați la infinit în agricultură. Deja, pentru mai multe linii accesibile fermierilor în exercițiile financiare trecute, fondurile sunt mai mici.  

Un fost șef al NATO vrea ca România să oprească atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Scenariul propus
Un fost șef al NATO vrea ca România să oprească atacurile Rusiei asupra Ucrainei. Scenariul propus

Un fost secretar general al NATO e de părere că Alianța ar trebui să își folosească apărarea aeriană pentru a intercepta atacurile aeriene rusești și că rachetele ar putea fi lansate din Polonia și România.