Orban: Acum 30 de ani, la podul de flori spre Republica Moldova, au fost peste un milion de români

Amica mea era la Filosofie la Rostov pe Don, eu, probabil, aș fi ajuns la Moscova. Doar peste câteva luni aveam să ajung la Iași la Filosofie. Iar ea avea să vină la Iași, din Rostov – un oraș rusesc tipic industrial, dar cu o bună universitate, un an mai târziu.

E greu de descris acel fenomen astăzi: un amestec straniu de euforie, romantism, dezlănțuire emoțională și speranță. Un amestec straniu de discurs de secol XIX reîncălzit, fierbinte, pasional, irațional, dulce, lacrimogen, dar foarte puternic. A fost un eveniment mai degrabă emoțional decât unul rațional. Dar el a făcut parte din viața noastră și ne-a marcat.

Bun, asta înțelegem postfactum. Din păcate, în acest moment nu avem o analiză și nici măcar un produs cultural care cumva să explice și să povestească acele fenomene complicate de ruptură din perioada 89-91 de pe frontierele dintre Prut și Nistru. Abia acum se scriu. Oricum Basarabia rămâne în continuare un fel de “Siberia geografică” în mentalul colectiv cultural românesc: foarte puțin cunoscută și prezentată aici mai degrabă în stil exotic.