Când se pune busuioc sub pernă în 2023

Până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era cinstită în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare.

Iisus a venit la Ioan si i-a cerut să-L boteze, nu pentru ca avea nevoie să scape de păcate, ci pentru a sfinți creația. Botezul lui Ioan îl ajuta pe om să conștientizeze starea păcătoasă, însă, nu oferea iertarea. De aceea se și spune că era "spre iertarea păcatelor", pe care avea s-o aducă Hristos. Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om și pentru întreaga creație, potrivit Creștin Ortodox.

Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.