Ce spune consilierul prezidential Cosmin Marinescu despre recentele turbulente de pe piata bursiera

Japonia este a patra cea mai mare economie globală, marcată însă de stagnare prelungită, în contrast cu alte economii dezvoltate. De-a lungul timpului, politica monetară a Japoniei a fost una neconvențională, marcată de rate ale dobânzilor apropiate de zero, ca răspuns la inflația scăzută și creșterea economică anemică. Astfel, politica monetară a favorizat un fenomen de „carry trade”: investitorii împrumutau yeni la dobânzi reduse și investeau în active cu randamente sporite, iar deprecierea yenului amplifica atractivitatea acestei strategii financiare.

Guvernul majorează bugetul pentru investiții publice, sănătate și pentru sprijinirea mediului de afaceriÎnsă, recenta schimbare de direcție a politicii monetare în Japonia, ca reacție la creșterea neașteptată a inflației, a tulburat peisajul economic și investițional.

Pe 1 august a.c., Banca Japoniei a decis să crească rata dobânzii de referință la 0,25%, de la 0,1% - nivel stabilit în martie a.c., de la 0% anterior. Această mișcare a antrenat aprecierea rapidă a yenului față de dolarul american, ceea ce a atras reproiectarea strategiilor financiare, prin ajustări de portofolii de anvergură, de unde și tensiunile sporite pe piețele globale.