Cine suportă, de fapt, șocul opririi reactoarelor de la Cernavodă. Efectele se propagă în trei verigi

Oprirea simultană a reactoarelor de la CNE Cernavodă se transmite în economie pe trei verigi, iar prima care resimte presiunea este cea a furnizorilor de energie, obligați să înlocuiască energia nelivrată din producția nucleară la prețurile din piață. Șocul se manifestă mai întâi printr-o presiune asupra lichidității în lanțul de furnizare a energiei, pentru ca, ulterior, cu un decalaj estimat de două-trei trimestre, efectele să se reflecte în rezultatele financiare ale companiilor industriale, punctează specialiștii în insolvențe ai CITR.

Sistemul energetic național funcționează din 13 august fără producție nucleară, după ce Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august, pe fondul scăderii fără precedent a nivelului Dunării, în contextul secetei hidrologice severe.

Este pentru prima dată în istoria recentă când ambele reactoare sunt oprite simultan din acest motiv, iar efectele asupra companiilor se transmit diferit în economie, de la presiunea imediată asupra furnizorilor de energie până la costurile suportate ulterior de industria energo-intensivă și de furnizorii și subcontractanții acesteia.