Sfântul Andrei, sărbătoare mare duminică. Tradiții, obiceiuri și supersiții în noaptea Sfântului considerat Ocrotitorul României

Credincioșii îl prăznuiesc, duminică, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creștinătorul neamului românesc. Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreștine, precum apariția strigoilor, farmece, ghicirea ursitului și a vremii.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran și anglican, scrie News.ro. În Scoția, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Numit și „Cel dintâi chemat”, Sfântul Andrei a fost primul apostol care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la propovăduirea Evangheliei. El s-a născut în Betsaida Galileia, pe țărmul Lacului Ghenizaret, la nord de Israel. Conform Sfintei Scripturi, Andrei era fratele lui Simon Petru, ambii fiind pescari și lucrând cu tatăl lor.