„Suntem noi, Steaua suntem noi”

1. La coada de la casa de bilete (de acolo am ridicat acreditările de presă) am fost abordat direct de un bișnițar. „Am și la tribune, am și la…”, moment în care a ridicat privirea, a realizat cine sunt, s-a speriat și înainte să plece a mai apucat să zică: „să nu mă dai pe post, e urât”.

2. Stadionul e o bijuterie, într-adevăr, însă tot românește a fost construit. Aș invita constructorul să vadă meciul de pe primul rând de scaune de la masa presei. Bine, să stea pe scaune, că de văzut ar vedea doar o bara de metal care obturează cam totul.

3. Defluirea de după meci de la stadion e un chin. Cine are mașina parcată în spatele peluzei sud, la tribuna oficială sau la tribuna I va sta cel puțin 40-45 de minute după joc, blocat într-o coloană care așteaptă mai întâi să se golească tot stadionul, după care să poată ieși.