Tradiții, de ieri și de azi, în postul Crăciunului

”În post începea primenirea. Țăranul român începea din ogradă, apoi continua în casă, dar, firește, și în ființa umană. Lucrul acesta se făcea prin post, urmat de spovedania și apoi împărtășanie. Mergeau la biserică de Crăciun, ca și de Paști, neapărat în haine de sărbătoare. Cât de săraci ar fi fost țăranii se împrumutau  ca să își facă haine noi, pe care le îmbrăcau de la mic la mare, de la tată, mamă, până la copii, și în ziua Crăciunului mergeau toți la biserică în haine noi”, explică Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Țăranului Român, pentru Cotidianul.

”Odată ce a început postul, era acest obicei larg răspândit la sat. Puneau deoparte oalele în care era gătită, fiartă, mâncarea cu carne, pentru ca postul să fie unul serios. Nu era mentalitatea de acum, postul era clar, fără ambiguitatea din lumea modernilor. În post, țăranii mâncau multă ciorbă, fasole și cartofi. Cartoful era un aliment de bază. Mai erau fructele, toamna poamele se coceau – strugurii, gutuile, se făceau gemul, dulceața…”, mai spune sociologul.

”Tradiția creștin ortodoxă l-a învățat pe țăranul român că trebuie să țină post 40 de zile. Și dacă a ținut post, atunci trebuie să se și spovedească, pentru că spovedindu-se la preot capătă dezlegare să se împărtășească”.